M-a intrebat mai multa lume ce sta in spatele "Cubului lui Dox". Cred ca a venit vremea sa fac publica ideea din spatele "cubului meu". Explicatia este simpla si vine tocmai de la Nichita Stanescu.

"Lecţia despre cub

Se ia o bucată de piatră,
se ciopleşte cu o daltă de sânge,
se lustruieşte cu ochiul lui Homer,
se răzuieşte cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de numărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
şi mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
şi brusc se fărâmă un colţ de-al cubului.
Toţi, dar absolut toţi zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colţ sfărâmat!"

-Dox

Cad frunzele, cad de departe, Parca s-ar vesteji in ceruri gradini indepartate Cu semne de negare cad mereu Si cade-n nopti adinci, pamintul greu De linga stele in singuratate.

Noi toti cadem, mana de colo cade Si altele si toate cate sunt Dar este UNUL care tine-n mana Caderea asta, nesfirsit de bland.

Toamna, R. M. Rilke

Astazi dimineata am primit un email. In el era o scurta povestire. Mi-a placut atat de mult incat am hotarat sa v-o impartasesc.

Un batran indian, din neamul Cherokee, statea impreuna cu nepotul sau si-l invata: "In viata fiecaruie om de pe pamantul astase da o lupta formidabila - o lupta intre doi lupi. Unul rau: el intruchipeaza frica, mania, invidia, lacomia, autocompatimirea, aroganta, viclenia, resentimentele. Celalalt e unul bun: el aduce bucuria, linistea, smerenia, increderea, darnicia, adevarul, blandetea si mila." Copilul priveste intrebator spre bunicul lui: "Si care dintre ei va invinge?". Batranul il priveste in ochi. "Cel pe care il vei hrani!"

I'm not in the mood tonight sau mai pe romaneste, n-am chef! So shoot me! Asta e un blog, jurnal online pentru cei care nu sunt familiarizati cu termenul, remember? Asa ca se presupune ca mai ai si momente nasoale si nu esti tot timpul pe val!

Dac-as avea o bagheta magica as umbla incoace si incolo si as face minuni. Nu mi-as pierde vremea sa scot iepuri din palarie. Sunt prea multi suferinzi si saraci pe lumea asta. Si decat sa-i las cu gura cascata, mai bine ii las cu gura plina.

Exista totusi momente cand stau in fata suferintei ca prietenii lui Iov si nu pot sa fac nimic. Si aici nu ma refer doar la suferinta fizica. Am stat in fata unui suflet care se zbate si m-a durut zbaterea lui.

Cand nu mai poti face nimic, deschide-ti gura si alina! Cuvintele sunt o bagheta magica. Dar cei care au vazut filmul “Harry Potter” stiu ca uneori baghetele pot scapa de sub control. Inalta-ti cuvintele spre cer, spre Cel care poate sa tina sub control bagheta magica si sa faca minuni.

Mai multe informatii: sfantascriptura@raftudincamera.home

Uneori e asa de greu sa scoti inafara bucuria din exterior. As vrea sa va fac partasi la bucuria mea.

Pentru inceput ar trebui sa ascultati Al Di Meola, World Sinfonia - The Grande Passion. Sa va scufundati sufletul in muzica - v-am spus acum cateva zile ca sunt indragostit, nu?, de muzica, of course. Apoi ar trebui sa petreceti doua zile alaturi de prieteni dragi - sa nu faceti nimic decat sa va simtiti bine impreuna, sa va opriti putin din 'fuga lumii acesteia' si sa va acordati unii altora timp ca sa va puteti apropia sufletele. Pe urma, ar trebui ca un prieten sa va binecuvanteze sufletele, asa pe neasteptate, cu cateva versete din 2 Petru 1: 3-8 "Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit tot ce priveste viata si evlavia, prin cunoasterea Celui ce ne-a chemat prin slava si puterea Lui". Sa mergeti apoi sa vedeti ca inseamna padurile de la munte toamna - cred ca in cer ceva ingeri mai neastamparati s-au jucat cu oalele cu vopsele rosiatice si le-au varsat peste pamant, pentru ca altcumva nu-mi inchipui de unde sa fii aparut o asemenea explozie de nuante de rosu, caramiziu, galben si maro - iti taie rasuflarea. Bineinteles nu poate lipsi putin off-road, daca va tine masina! Pe noi ne-a tinut! :)

Altceva? Dar mai trebuie ceva? Nu mai trebuie nimic. Toate premisele sunt realizate pentru ca bucuria inimilor voastre sa fie deplina. A mea a fost!

Nu am crezut vreodata ca am sa apuc ziua in care de buna voie si nesilit de nimeni voi schimba motoarele de cautare fara nici o ezitare. Este oficial. De azi inainte il intreb pe majordom. Stie cauta in mod clasic, ii dai niste cuvinte cheie, sau il poti pur si simplu intreba. In Engleza, e adevarat, dar il poti intreba. :) Adresa majordomului: www.Ask.com

Imi plac oamenii de la Google si mai ales noul lor motor de cautare pentru Windows - Desktop Search. Insa se pare ca majordomul Jeeves a dat lovitura, cel putin pentru mine cu cautarile personalizate. Chiar daca Google testeaza ceva similar si Yahoo are deja implementata solutia de organizare a cautarilor, AskJeeves se remarca printr-o ergonomie, zic eu, desavarsita. Cauti, sortezi si organiezi in cel mai simplu si logic mod posibil toata informatia pe care o sapi (eu cel putin sap dupa multa informatie) pe internet.

Mai pe romaneste, AskJeeves, te ajuta sa-ti organizezi matrialele gasite pe internet, le poti trimite prietenilor tai, le poti tipari direct din site-ul lor, iar contul (gratuit) e foarte usor de deschis.

Mai multe informatii: http://sp.ask.com/docs/mj/tour2.html

-Dox

Cum e la 29 de ani? Nimic special in sine! Poate doar usoara teama ca e ultima aniversare cu 2 in fata :) In rest, totul e la fel: familia, prietenii, tortul, o iesire... si totusi lucrurile nu stau chiar exact la fel ca anul trecut sau ca in alti ani. Exista o diferenta totusi. Daca stau sa ma gandeasc imi dau seama ca e una majora. Ah, si spuneam la inceput ca totul e la fel :) Diferenta vine de Sus. Harul care m-a tinut in viata timp de 29 de ani, imi este dezvaluit acum. Stiu acum de unde vin si incotro ma duc. Si mai stiu ca nu voi ramane in pana, undeva pe drum. Pentru ca drumul, masina, pasagerul, ruta de drum, tinta, totul se afla in mana Lui.

Fiti binecuvantati, dragii mei!

Am o adevarat fobie vis-a vis de sofat. Mor de frica! Nu-mi pot scoate din cap ideea ca la un moment dat voi fi fata in fata cu o batranica la trecerea de pietoni si in loc sa apas frumos pedala de frana ma voi fastaci si voi apasa pedala de acceleratie. Mi-e ca un cui in cap chestia asta. Nu radeti. Mi s-a intamplat odata. Doar ca nu era o batranica ci doar o groapa.

Uneori mi-e la fel de frica de crestinism. Mi se pare cateodata ca cel rau e prea puternic. Ca la un moment dat s-ar putea sa-si arate coltii la mine si sa mor… De spaima!

Solutia in ambele cazuri pare simpla. Porneste motorul, baga in viteza intai, semnalizeaza, asigura-te si da-i drumul.

Dar fata de sofat unde dupa ce iti iei carnetul esti singur, in cazul crestinismului, il ai intotdeauna pe Isus in dreapta ta! “Nu te teme! Porneste motorul, baga in viteza intai, semnalizeaza, asigura-te si da-i drumul.”

AD

Ieri seara m-am uitat a doua oara la "Tais-Toi!" un film frantuzesc din 2003 cu Gerard Depardieu si Jean Reno. M-am mai uitat odata nu ca sa gasesc dedesupturile filmuui (interpretari, subtilitati si alte cele) ci pur si simplu pentru singurul motiv ca mi-a placut filmul acesta. E asa cum ar trebui sa fie arta cinematografica, :) entertaining.

"Tais-Toi!" este o comedie, zic eu reusita, despre doi oameni care nu se potrivesc deloc. Un idiot, Quentin (Depardieu), ajunge sa tina foarte mult la un criminal de meserie, rece si dur, Ruby (Jean Reno). Zic idiot pentru ca relamente personajul interpretat de Gerard Depardieu este un idiot notoriu. Am avut impresia ca Depardieu si-a intrat asa de bine in rol incat actualmente imi vine sa-l asociez pe el cu idiotul din film. :) Si cum e vorba aia romaneasca, "Prostul nu-i prost destul daca nu-i fudul", acest Quentin are o gura care nu poate fi oprita. Isi face vise cum ca el si Ruby ar putea deschide o carciuma, "Carciuma celor doi prieteni", si pe parcursul filmului, Quentin chiar devine prietenul lui Ruby.

Spre safrsitul filmului Ruby si Quentin se apropie unul de celalat si inima larga a lui Quentin si prietenia lui sincera, cucereste inima de piatra a lui Ruby.

Recomandarea mea: Te poti uita si singur la film, vei rade bine cu siguranta. Daca vezi filmul in grup insa, vei rade cu mai multa pofta. (Ai grija totusi sa-ti alegi oameni dispusi sa rada altfel iti pierzi vremea.. :) )

-Dox

Oare cine a amestecat crestinismul cu toleranta? Chestiunea asta – toleranta – mi se pare un fel de acceptare cu mainile in san. Isus ii spune prostituatei “Nici eu nu te condamn. Du-te si nu mai pacatui!” Puneti dvs. daca puteti semnul = (egal) intre acea afirmatie si aceasta: “Sunt tolerant. Este viata ta. Nu ma bag.”

Oricat nu ne-am dori acest lucru, crestinismul este radical, exclusivist. Exista o singura cale de mantuire: Isus Cristos. Toleranta 0 (zero)! In rest, oricine vine este bine primit!

Hai si tu! Mie imi pasa!

Dupa o zi grea de predicat, vindecat si explicat a o suta oara ucenicilor care e treaba cu Imparatia Cerurilor, Iisus s-a hotarat ca vrea sa treaca Marea Galileii: "Sa trecem in partea cealalta". Era extenuat.

S-au urcat in corabii, erau mai multi, si au iesit inspre larg. Iisus s-a pus langa carmaci, dar a adormit instantaneu.

Spre disperarea invataceilor, deasupra lor au inceput sa se adune o gramada de nori negrii. Nu era suficient ca era pe inserate - Iisus cam tot timpul avea un program prelungit cu oamenii - acum se si innora. [...]

Intotdeauna mi-a fost mila de pesti. Nu, nu de rechini. Aia sunt o specie aparte, care uneori se deghizeaza in oameni. Mi-a fost mila de pestisorii aia dragalasi pe care ii punem in tigaie si ii devoram. Pestii aia din care, oricat ai manca nu te ingrasi niciodata.

N-am inteles de ce crestinii si-au ales simbolul pestelui. Isus nu a spus niciodata asa ceva. El vorbea de pescari. “Va voi face pescari de oameni!” Noi nu trebuia sa fim pesti bleguti, ci pescari isteti. Noi nu trebuia sa fim aia care inghit momeala, ci cei care dau cu adevarul, pentru ca cei care pot sa-l inghita sa devina si ei pescari. Noi trebuia sa fim cei care intind mrejile, nu cei care se sufoca in ele. Noi trebuia sa fim cei care mananca peste si nu cei care sunt “mancati”.

Pana la urma, chiar daca nu-mi plac rechinii, trebuie sa ii apreciez. Astia, domÂ’le sunt niste pescari iscusiti. Cred ca-mi cumpar o baleniera si plec pe mare. Fac si eu un bine lumii. M-apuc de pescuit rechini. Adevarul prinde chiar si la astia!

Cu voia domniilor voastre, am sa-mi ingadui a cita dintr-o carte draga mie, "Bucuriile suferintei", in fapt o culegere de convorbiri cu preotul Dimitrie Bejan. Sunt doar cateva fraze, care insa au avut darul de a ma pune pe ganduri.

Ce rol hotarator are rugaciunea in viata si mai ales in suferinta, in inchisoare?

Rugaciunea reprezinta legatura noastra permanenta cu Dumnezeu. Plecam de la "Doamne, ajuta-ne!", pana la Psalmul 50. La toate rugaciunile, mai grele sau mai usoare, sa fie apartenenta inimii in totalitate la ceea ce spune graiul.

Cum va rugati in cei peste 20 de ani de puscarie, daca acceptati sa ne spuneti aceasta mare taina a inimii?

Rugaciunea noastra in puscarie, ca si in viata de mai tarziu, curgea limpede ca apa unui izvor, in care-i spui lui Dumnezeu, direct, tot ce te doare. Simteai totdeauna ca Dumnezeu aude si te ajuta sa suporti greutatea.

Ati cunoscut oameni in inchisoare care se rugau mult, cu lacrimi?

Da. Doi tarani: Tudor Popescu de langa Podu Iloaei, Iasi si Ion Moldoveanul de langa Cluj. Le stralucea fata cand se rugau. De ce? Se predau total rugaciunii si prin ea lui Dumnezeu. [...]

Cand te lupti cu diavolul nu-ti cere nimeni sa fii corect. E o batalie fara reguli in care castiga intotdeauna cel care lupta cu Isus. Fiti intelepti ca serpii! Fii de partea celui mai tare! Loveste sub centura! Da tare!!!

Am crescut de mic intr-o cultura crestina. Cuvintele Iisus, mantuire, credinta, judecata, rai, iad si multe altele, precum si un anumit limbaj crestin le-am asimilat aproape fara sa-mi dau seama. Inca nu pot sa-mi dau seama daca mi-a prins bine sau nu aceasta ultra familiarizare cu Crestinismul.

A trecut vremea, si tot citind prin Biblie, am inceput sa intrezaresc in Iisus-ul de pe paginile ei, ceva ce n-am mai vazut pana atunci. Era ceva personal in tot felul lui de a fi. Se trezea dimineata sa se roage, in timpul zilei era asaltat de oameni. Oamenii nu se aduna prea usor in jurul crestinilor de azi. Oare ce era diferit la Iisus? Fiind Fiul lui Dumnezeu, este evident ca acuza pacatul - a spus-o si el de multe ori - si totusi, gloatele musteau in jurul lui. Sa fi fost doar capacitatea lui de a vindeca? Ma indoiesc sa fi fost doar asta. Cu siguranta altceva le-a captat oamenilor atentia si dorinta de a-i sta in preajma.

Ma mai uit prin evanghelii si ce vad? Iisus stand la masa cu vamesii, cu pacatosii. Oare ce facea acolo? In ce mod se raporta la cei care-l inconjurau? Sigur nu e era neplacut sa-l ai pe Iisus la masa. Ti-l inchipui cantand, spunand glume, dansand? Fariseii il acuza ca se prea asociaza cu pacatosii vremii! In mintea lor el era un petrecaret. Cum poate acest Iisus sa pretinda ca este Mesia? Mesia sta la masa cu prostituatele?

Am vazut la stiri un reportaj despre un show de pornografie din Statele Unite. In fata intrarii la Adult Expo era un grup de crestini care strigau prin megafoane: "Sunteti sortiti pieirii voi si toti cei care fac ca si voi! Iadul va asteapta!" Un alt grup, tot de crestini, tot cu megafoane strigau: "Iisus a venit pentru voi. Iisus va iubeste. Iisus iubeste actritele porno! Iadul este optional!" Ma intreb la modul cel mai serios, in care grup de crestini a stat Iisus atunci?

-Dox

Dupa ce DC Talk s-au despartit, Toby Mac, Tait si Kevin Max au scos fiecare cate un album solo - asta se intampla prin 2001. Personal, cel mai mult m-a impresionat Toby Mac, insa toate cele trei albume - Toby Mac - Momentum, Tait Band - Empty si Kevin Max cu Stereotype Be au fost de foarte buna calitate.

Dupa o vreme de ascultat muzica lor, am inceput sa sper ca vor urma albume noi. Singurul care a "miscat" ceva a fost Toby Mac, insa pentru mine a fost o mare dezamagire. In loc de un album nou, Toby Mac ne-a mai dus cu zaharelul cu un remix.

In sfarsit, in 2003 Tait scoate albumul "Lose This Life". La o prima auditie albumul nu este foarte diferit ca stil de primul insa dupa ce asculti de mai multe ori, piesele incep sa prinda viata si isi fac loc incet, incet, spre suflet.

O astfel de piesa este si "Child", care mie, mi-a vorbit intr-un mod personal.

Copil

Vrei sa fugi, dar ti-e prea frica sa pleci Ai spus ca ai credinta, dar nu destula cat sa crezi

Inainte si inapoi, tot oscilezi inainte si inapoi Te erodeaza si te leaga de maini.

Fuga a incetat Cautarea a luat sfarsit Salvarea ta Te-a adus inapoi la viata

Copile, sterge-ti lacrimile Pentru ca lui Isus ii pasa de tine Stie ca tu suferi Si cunoaste greutatile prin care treci Incearca numai, testeaza-ti credinta si vei vedea Vei umbla pe oceane si crede Ca El este chiar langa tine Oh copile

Sterge-ti lacrimile Pentru ca lui Isus ii pasa de tine

-Dox

N-am mai fost de multa vreme la cinema sa vad o drama. Nu-mi era dor, dar cum zice Solomon, mai bine intr-o casa de jale decat intr-o casa de veselie caci in contact cu durerea, cu suferinta, iti socotesti mai bine zilele.

Chiar daca "Casa de nisip si ceata" e fictiune, povestea tatalui iranian din film m-a impresionat. Pentru mine, a fost relevanta si o alta fatada a unui musulman. Un om plin de pasiune pentru familia lui, dar in acelasi timp, destul de deschis la mesajele lui Dumnezeu incat sa vrea sa ia rolul bunului samaritean.

Cu toate astea, consecintele unei decizii proaste nu intarzie sa apara - moarte, disperare, oameni la capatul puterilor... O adevarata drama moderna.

Per ansamblu cred ca e un film care merita vazut. Chiar daca nu sunt nume mari, filmul e foarte bine regizat, scenariul este consistent si actorii joaca de nota 10.

Recomandarea mea: Nu te duce la film singur. :) Mergeti in grup, si dupa film discutati pe marginea lui. Subiecte se gasesc din belsug si nu veti avea decat de castigat.

-Dox

V-am spus ca iubesc pe cineva? Inca nu? Ah, cum de mi-a scapat! :) Eh, nu e cineva, de fapt. E ceva. Vorbesc de muzica. Pur si simplu sunt indragostit de muzica. Nu stiu canta la vreun instrument, nu prea am voce, dar cred ca nu as putea trai fara ea. Din momentul in care deschid ochii si pana adorm, fie ca sunt acasa sau in masina, o port cu mine. Nu stiu cum de m-am indragostit de ea. Nu a fost dragoste la prima vedere, dar stiu ca acum nu mai pot fara ea. Pur si simplu m-a subjugat.

It's five o'clock an I'm still standing like a Candle in the wind waiting for that Miracle of love. I can see clearly now that She's the one and, As the years go passing by I ask her: Bury me deep inside your heart! It's a Kind of magic this Invisible connection, it's like That blood that moves the body! I don't know where I found her, maybe was on Mercy street or on The streets of Philadelphia or maybe was Where the streets have no name, but our meeting was Between love&magic. She's like the wind, like a Smooth criminal, like Silver and gold, like a Runaway train that criss-crossed my heart. We aren't Just good friends, actually she's Another part of me. I'm never Too busy thinking about my baby, because her Love rescue me. Hold me, thrill me, kiss me, kill me, but Don't fade away Again - you're my Shelter from the storm. I'm Falling in love with you and Nothing's gonna change my love for you! Your's forever, Blade Runner

Multumesc lui Dumnezeu ca, in seara asta, poate mai mult ca niciodata am vazut ce inseamna sa ai prieteni si nu orice prieteni, prieteni adevarati. Nu incerc deloc sa-i periez - nici nu-s sigur ca ei citesc randurile astea... cel putin unii dintre ei :)

Poate te intrebi ce fel de oameni sunt prietenii astia ai mei. Ei bine, la prima vedere nu au nimic deosebit. Daca ii pui pe langa alti oameni poate nu sunt la fel de frumosi, talentati si bine vazuti. Sunt in schimb niste oameni calzi, placuti si simpli. Sunt ei insisi, nu se ascund. Dar cand ma uit la fiecare dintre ei, ii simt aproape de sufletul meu, ii simt ca le pasa. Stiu sa se bucure dar si sa planga cu mine. Pentru mine, vorbele astea ale lui Solomon sunt adevarate in ce-i priveste: "Prietenul adevarat iubeste oricind, si in nenorocire ajunge ca un frate."

Spunea cineva ca prietenia adevarata este ca o floare rara - se gaseste greu si trebuie avut grija de ea. Doamne, ajuta-ma sa cultiv floarea asta rara! Amin.

-Dox

Toti suntem disperati. Fie ca o recunoastem sau nu, fie ca uneori o simtim mai mult sau mai putin, disperarea este prezenta in vietile noastre. Nu e nici o problema cu asta, pentru ca disperarea este de fapt, singura stare potrivita, cu adevarat potrivita, pentru cei care vor sa se apropie de Cel Prea Inalt. Cand pereti nu mai sunt de vreun folos, pentru ca i-ai folosit pe toti ca sa dai cu capul, cand rand dupa rand visele ti se transforma in scrum, cand cautarile nesfarsite raman fara rezultat, there you go!, ai ajuns exact unde trebuie - nu e sfarsitul drumului, e doar inceputul lui. Mai trebuie un singur lucru - sa recunosti ca ai esuat, ca esti pe nicaieri, ca nu mai ai solutii. Simplu, huh? :P

Ce urmeaza? In scena intervine in cel mai 'brutal' mod cu putinta dragostea lui Dumnezeu. Puteti sa radeti de ea, sa nu o bagati in seama, sa o subestimati sau chiar sa o considerati fara putere... adevarul e ca nu exista o forta mai puternica decat dragostea lui Dumnezeu. Si spun asta nu pentru ca am auzit de la alti, am citit in carti sau am vazut in filme, ci pentru ca eu, asta care va scrie randurile astea, am experimentat-o!

Dragii mei, nu fiti tristi ca idealurile absolute la care nazuiti vi se par si chiar sunt imposibil de atins. Esecul care va paste va indreapta in cel mai sigur mod cu putinta spre bratele lui Dumnezeu.

Doamne-ajuta!

Citesc o carte interesanta - "Acel Isus pe care nu l-am cunoscut niciodata" si am ajuns la un capitol in care se vorbeste despre predica de pe munte - locul in care Isus a facut cele mai ciudate afirmatii... ceva de genul.. fericiti cei nefericiti.

Nu stiu ce m-a apucat si am dat un search pe google dupa cuvantul "beggar" (cersetor) si m-am socat sa-mi dau seama ca majoritatea cersetorilor seamana foarte bine intre ei. Seamana asa de bine incat chiar am crezut ca cersetorul din Sri Lanka (din poza) a venit zilele astea la Cluj. Imediat m-am dus cu gandul la Jim Carrey si la filmul "Bruce Almighty" (Dumnezeu pentru o zi). Nu stiu cati ati vazut filmul, dar la un moment dat Dumnezeu ia chipul unui cersetor. Dupa care mi-am adus aminte de ce zice Isus cum ca daca facem vreun bine unui sarac Lui i-l facem.

Ciudat lucru cu cine se identifica Isus... cu oamenii cei mai de jos in ochii nostri. De fapt, si cand era pe Pamant, tot in compania lor era. De aia erau fariseii asa de suparati... daca ar fi fost Mesia, ar trebui sa stea cu Fariseii, cu bogatii lumii acesteia nu cu ei.

Doamne, deschide-mi ochii sa vad cum vezi tu lumea si lucrurile care ma inconjoara! Oare cu cine stai tu la ora asta? Unde te pot gasi?

-Dox

La inceput de drum, se cade inainte de orice altceva un Doamne-ajuta! din toata inima si cu toata credinta. Pentru ca ceea ce am purces noi a face aici nu e spre lauda noastra, ci spre gloria Lui. Si acum chiar sa purcedem la drum :)

Pamantul este inundat de Cer Si fiecare tufis e in flacari, aprins de Dumnezeu. Insa, numai cei ce vad, işi scot incaltamintea, Ceilalti stau in jurul tufisurilor – si culeg mure! Aurora Leigh, Elizabeth B. Browning

As vrea sa pornesc, impreuna cu voi, daca voiti si voi, in cautarea tufisurilor in flacari. De ce? Pentru ca m-am saturat sa culeg mure. Pe unde o sa cautam tufisuri in flacari? Prin viata mea, prin viata ta. Cat timp? Cat viata mea, cat viata ta.

Dumnezeu, mie imi place sa-L numesc: Cel Prea Inalt, cu siguranta ne va calauzi in cautarea noastra. Si cum sa nu o faca daca ultimul tufis in flacari se afla chiar in fata portilor cerului. Daca stau bine sa ma gandesc, s-ar putea ca tufisurile astea sa fie de fapt un ghid inspre Cer, inspre bratele Lui. Va mai aduceti aminte de punctele alea pe care trebuia sa le unesti ca sa obti o imagine? Ceva de felul asta trebuie sa fie si cu tufisurile astea. Cautate, gasite, unite, pentru ca in final sa-ti apara desenat Cerul. La drum, dragii mei!

Foto Sir Edmund Å  2004

Un meci superb mai ales in cea ce priveste atmosfera... asa ceva nu am mai vazut nici o data... Multi din batranii care erau acolo imi ziceau ca asa era pe vremea cand erau ei de varta mea... daca ii adevarat mi-asi dorii sa fii trait atunci... :)

"U"Cluj a jucat ca o echipa de champions league iar Steaua a stat si s-a uitat neputincioasa la dezinvoltura si relaxarea cu care joaca "U" Cluj... Probabil cu totul diferit decat s-au asteptat ei...

S-or fi gandit ca o sa vina la Cluj si simpla lor aparitie pe teren va face ca sa le tremure picioarele Clujenilor si sa castige lejer... nu a fost asa... "U" Cluj a fost mult peste Steaua si putea sa castige la scor si mai mare daca nu ratau ocazile care si le-au creat... Una peste alta a fost un meci memorabil cu o galerie care merita mai degraba echipa in Champions League decat in divizia B...

Iar stelisti care au venit aici cu coada incordata de mandrie s-au dus acasa cu ea intre picioare... :)

Material realizat de Sir Edmund

Cred ca multe s-ar putea spune despre trupa POD - multa lume crede tot felul de chestii si prea multi isi dau cu parerea despre oamenii astia fara sa cerceteze mai intai.

Zilele trecute imi ajunge la ureche ca intr-un liceu crestin sunt elevi care-l tot bat la cap pe un prieten de-al meu cum ca POD nu ar fi crestini deloc - mai mult ca simbolurile pe care le folosesc ei sunt sataniste.

Drept sa va spun m-am cam indignat. Recunosc sunt un fan POD dar cand ascult muzica, de cele mai multe ori ascult si versurile. Si drept sa va spun, o piesa ca si Revolution, nu face altceva decat sa-mi doresc mai multa sfintenie...

Din cate am ascultat, citit si auzit eu, POD este una din lucrarile extraordinare pe care Dumnezeu le face sub ochii nostri.

Dar cum de multe ori e bine ca fiecare sa descopere adevarul cu "mana lui", iata cateva link-uri utile:

Siteul oficial: http://www.payableondeath.com

Forumul oficial: http://bbs.payableondeath.com/ubbthreads/ubbthreads.php

Forum fani: http://www.thesouthtown.com/forum/

Principalul ANTI POD: http://www.av1611.org/crock/pod_sym.html

-Dox

In sfarsit, Aercurat.com ajunge sa vada lumina web-ului. Dupa aproape opt luni de la data la care am inregistrat domeniul, se vede ceva pe web. Forma pe care o are site-ul nu e nici pe departe ceea ce am avut atunci planificat.

Imi aduc aminte de o seara superba, in care am stat cu prietenii mei, Horatius, Daniel si Roze si ne-am gandit la cate lucruri extraordinare suntem chemati... cate talente, cat potential... Imi aduc aminte ca m-am simtit miscat inspre ceva ce nu stiam cum arata. Vroiam fiecare sa dam ce avem mai bun si chiar am fost sinceri.

Din pacate insa, sau poate din fericire, nu s-a realizat nimic din ce ne-am propus. Peste prietenii mei si mai apoi peste mine, au trecut lucruri pe care nu le doresc nimanui. Sa fi fost intamplare? Sa fi fost predestinare? Nu stiu. Insa vreau sa cred ca daca lucrurile care au trecut peste noi nu ne-au doborat, ne-au facut mai puternici.

Sper din tot sufletul ca acest site sa fie un real folos pentru cei care-l vor vizita.

Dumnezeu sa va binecuvinteze.

Dox

Se cuvine sa multumesc tuturor celor care fac posibila existenta acestui site. In primul rand vreau sa multumesc lui Dumnezeu, pentru ca fiecare clipa e un cadou nepretuit si pentru ca exist - si exist exact acum. :)

Vreau sa multumesc de asemnea prietenilor mei pentru simplul fapt ca exista. Viata asta e cu mult mai colorata de cand va cunosc! :)

De la stanga spre dreapta: Daniel, Roze, Bianca, Anca, Horatius

De asemenea multumesc firmei Webzone SRL pentru contul gratuit de gazduire pus la dispozitia noastra.

-Dox