Nu stiu cum e pe la voi, dar aici e zapada in toata regula. Cand ma uit pe fereastra, vad padurea acoperita de un strat frumos de zapada. Toata murdaria, toate gropile, tot ce inseamna pata urata e acoperit de frumusetea asta care se numeste zapada. Imi place sa ma uit dimineata pe geam si sa-mi las ochii sa savureze imaginea asta plina de liniste si de pace.

Uitandu-ma asa pe geam mi-a venit o idee. Ce-ar fi ca in urmatoarele zile sa ne lasam sufletele acoperite de acea patura fina, alba si plina de pace pe care doar multumirea o poate pune in inimile noastre? Stiu ca suntem aceeasi oameni, in aceleasi dureri si in aceleasi situatii, dar nu cred ca nu avem cel putin un motiv de multumire pentru care sa dam slava lui Dumnezeu! Imi dau seama ca de multe ori e usor sa plangi cu cei ce plang, dar e asa de greu sa te bucuri cu cei ce se bucura!

Va invit sa ne bucuram impreuna unii cu altii!