Sambata seara am fost la film - avanpremiera la Alexandru cel Mare. Am ramas impresionat nu neaparat de pelicula care dupa umila mea parere a fost SUPERB realizata, si interpretarea lui Farell exceptionala, ci mai degraba de figura lui Alexandru care nu mi-a fost foarte familiara pana acum. M-a impresionat determinarea cu care acest gigant al istoriei si-a urmarit visul in viata. Stia, simtea, mama lui ii tot baga in cap ca este un om special si se pare ca Alexandru chiar a fost un om exceptional. La 30 de ani sa fi cuceritorul lumii e ceva, nu?

Ce ma frapeaza pe mine la majoritatea personajele mari din istorie, in cazul de fata Alexandru cel Mare, este felul in care acestia au ajuns mari. Alexandru a fost suficient de incapatanat si de credincios "chemarii" sale incat a ajuns acolo unde nimeni inaintea lui nu a reusit sa ajunga. Cu sabia, curajul si ambitia sa de cuceritor a ajuns stapanul lumii cunoscute de atunci.

In contrast, il vad pe Iisus, prezentand o imagine de cuceritor total opusa lui Alexandru. Alexandru a cucerit teritorii cu sabia, pe cand Iisus a cucerit inimi prin moartea sa. La moartea lui Alexandru regatul lui s-a impartit intre cei 4 generali ai lui, pe cand de la moartea lui Hristos, regatul Lui a inceput sa creasca si sa umple pamantul.

Ma uit cand la unul, cand la celalalt si stau in cumpana. Imi doresc si uneori visez cu ochii deschisi la celebritate, la faima, la putere, la bani. Dar imi aduc aminte de satisfactiile pe care le-am avut lucrand cu copii de la Herald, de minunile traite in taberele cu adolescentii, de bucatile de cer pe care le-am vazut in vietile prietenilor mei, si ma gandesc ce sa aleg pe mai departe. E foarte ispititor sa te legi de tarana. Insa tot ce e legat de pamant are nefericitul dar de a aduce tristete, frustrare si neimplinire. In plus, nu poti alege decat una dintre variante - fie calea lui Hristos cu tot ce implica ea, fie calea lumii cu beneficiile si blestemele ei.

Acum, punand in cumpana cele de mai sus, balanta mea trage mai tare catre calea lui Hristos. Tare mi-ar placea ca la capatul vietii mele, sa-mi dau seama ca am ales aceasta cale in fiecare zi.

-Dox