Astazi seara am primit o veste nu prea placuta... am auzit despre un niste tineri care au avut un accident pe drumul de intoarcere dintr-o misiune. Ne rugam cu intreaga biserica pentru cei doi tineri care sunt raniti mai grav, cand am realizat ca ma afecteaza foarte mult cele auzite; nu ii cunosc foarte bine pe cei doi, dar ii stiu de la o intalnire la care am participat si unde au fost si ei. E ciudat... nu ii cunosc, dar ma doare pentru ce li s-a intamplat. Nu am putut sa nu imi pun intrebarea „DE CE”. De ce ma afecteaza? De ce se intampla astfel de lucruri. In timp ce ma rugam, mi-au venit in minte si raspunsurile.

Imi pasa pentru ca sunt copilul Lui, pentru ca ei sunt copiii Lui, pentru ca Cristos ne-a invatat sa ne bucuram cu cei ce se bucura si sa plangem cu cei ce plang. Ei sunt fratii mei si e normal sa simt impreuna cu ei. Este minunat sa stii ca ai atatia frati care se roaga pentru tine cand esti in necaz, chiar daca nu te cunosc, chiar daca sunt la zeci, sute sau chiar mii de kilometrii distanta. Este o melodie care spune: ”mai da-mi Te rog un rasarit, sa pot sa-Ti cant, sa-Ti spun ca Te iubesc”. Daca inca poti sa citesti ce am scris eu, inseamna ca Domnul ti-a mai dat inca un rasarit, sa poti sa-I canti, sa-I spui ca Il iubesti!

Tweety_gi