am invatat ca uneori dintr-o dragoste prost inteleasa, sau din suferinta, incercam sa ii schimbam pe ceilalti. incercam sa le schimbam sentimentele sau faptele, dar uitam ca noi la randul nostru, nu ne-am lasat niciodata schimbati de cei din jur. uitam ca Dumnezeu atat de mult ne-a iubit incat ne-a lasat liberi sa alegem. am invatat ca trebuie sa iubim dand libertate si nu aruncand lanturi de robie pe cei la care tinem.

am invatat ca dragostea se vede intotdeauna in fapte. din nou cuvintele, oricat de frumoase si de bineintentionate, nu au valoare daca nu sunt decat o simpla verbalizare a unor sentimente prea superficiale pentru a fi puse in fapta. uneori ne mintim pe noi insine ca iubim, atunci cand nu suntem in stare sa facem ceva concret in numele draostei noastre. am invatat ca dragostea se vede in fapte mari, dar mai ales in cele mici, in cele mai banale si lipste in aparenta de importanta lucruri.

am invatat ca daca noi suferim cand dragostea nu ne este impartasita, atunci cand suntem inselati in asteptari... cum trebuie sa fie inima lui Dumnezeu, de fiecare data cand il tradam in numele egoismului nostru. cata suferinta Ii provocam, cu fiecare gand care nu este al Lui, cu fiecare secunda pe care nu o petrecem in dragoste fata de El. ce mult trebuie sa-L doara dragostea Lui neimpartasita de noi.

am invatat ca iertarea pentru a avea valoare, pentru a-si face efectul trebuie sa fie dorita, trebuie sa fie acceptata. cand iubesti ierti orice, dar pentru a-si face efectul iertarea terbuie sa fie primita.

am invatat ca in viata trebuie sa-ti pui intrebari. poate nu conteaza atat de mult raspunsurile. unele poate nici nu trebuie aflate acum... dar, invatam ceva despre noi insine, doar intreband.

am invatat toate astea cu inima insangerata si lacrimi in ochi.

am scris ca sa nu uit ce am invatat atat de greu.

ursuletzu