Pana in 1492, cand Columb a ajuns in dreptul insulei Hispaniloa, acum Haiti, Republica Dominicana, localnicii nu au vazut in viata lor niste barci atat de mari ca si Nina, Pinta si Santa Maria, fiind obisnuiti doar cu micile lor canoe. Se povesteste, ca la inceput, cu toate ca navele lui Columb pluteau in fata lor, acestia nu le-au vazut. Shamanaul satului, care iesea in fiecare dimineata pe plaja, a observat miscarea apei si dupa cateva zile, vazand corabiile, le-a spus si celorlalti despre acestea descriindu-le in detaliu. Apoi, “miraculos”, oamenii au vazut in sfarsit corabiile. Au vazut ceea ce au crezut.

Adam, a fost creat de Dumnezeu si pus in gradina Edenului. A aparut apoi Eva, care probabil a invatat de la Adam sa vada (distinga) tot ce o inconjoara. De mii de ani, vedem ceea ce suntem invatati sa vedem. Din generatie in generatie ni se transmit informatii despre lumea care ne inconjoara. Stim ca exista obiecte din lemn, pentru ca suntem informati ca ele exista. Le distingem forma pentru ca stim despre ele, si baza noastra informationala cuprinde suficiente date despre majoritatea obiectelor care exista. Incearca insa sa explici unui om de 90 de ani, modul de functionare al fibrei optice. Spune-i despre fascinanta lume a celulelor sau despre satelitii care inconjoara Pamantul.

Ai vazut insa un inger? Stii cum arata? Cei care au vazut, nu pot descrie fiintele acestea. Sunt ceva care nu se poate descrie in termenii pe care ii stim. La fel cum in gradina Edenului, Eva, vazandu-l pe Satana, i-a spus sarpe, crezand ca singurele fiinte vii de pe pamant sunt Dumnezeu, oamenii si animalele, si Ioan, in Apocalipsa, foloseste imagini vizuale de pe pamant pentru a descrie fiintele din lumea ingerilor si demonilor.