Zilele trecute mi-a tot dat tarcoale un gand, dar neavand timp l-am lasat negandit. :) Ieri, insa, mi-am luat timp sa cuget, si as vrea sa impartasesc cu voi intrebarile care s-au nascut din cugetarea mea.

Ni se spune in Biblie ca Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a lasat Gloria Cereasca, s-a facut om, si a locuit printre noi. De-a lungul vietii Lui, predicile lui Iisus erau aproape tot timpul despre Imparatia lui Dumnezeu. Mi-am dat seama insa ca "s-a facut om" are o greutate mai mare decat am realizat eu pana acum. Iisus s-a expus de buna voie, unei vieti de durere, de ispitire, de frustrare si mai puneti voi pe lista toate "binecuvantarile" de a fii om. La toate s-a expus. A experimentat probabil greutatea cu care iti intorci ochii de la o femeie frumoasa, sau greutatea cu care spui stop, nu mai mananc, ce e peste este imbubibare, sau "multumesc, nu mai beau", mi-a fost suficient. Ma mir insa sa vad, ca in ciuda faptului ca era la fel de vulnerabil ca si noi, n-a evitat nici un loc "pacatos" - fariseilor le era ciuda ca se asocia cu "plebea societatii", cu "vamesii si cu pacatosii". Era numit un bautor si un mancacios. Ouch!

M-am gandit apoi la urmasii Lui. Crestinii care majoritatea, prin a deveni Crestin, inteleg o separare de lume, o renuntare la statutul de om si la o metamorfozare in acel "om nou dupa chipul lui Hristos". Nu neg transformarile care au loc in viata unui om dupa ce se intalneste cu Dumnezeu si cu Fiul Sau, dar neg utilitatea acestei separari de lume, pe care nici Iisus n-a dorit-o.

Ne place sa cantam ca suntem sarea pamantului, lumina in intuneric, dar daca noi evitam tot ceea ce e lumesc cum putem aduce o raza de lumina si speranta? Cui?

Credinciosul Crestin, este invatat ca "cei de afara" sunt pacatosi, ca noi am gasit lumina si ca noi suntem salvati. Si ni se dau multe, multe citate si incet, incet, suntem indoctrinati sa NU interactionam cu "lumea".

Ati auzit de tineri care nu se duc la banchetul de clasa a 12-a pentru ca sunt "sfatuiti" sa nu se intinze? Nu se duc la evenimente organizate de scoala, servici, sau alte organizatii profesionale pentru ca nu vor sa fie ispititi sau sa incurajeze ce fac ei acolo? Eu am auzit, am si trait si imi pare rau ca am avut aceasta perceptie.

Dar hai sa aducem si mai mult lumina inspre noi. Cand auzim de homosexuali strambam din nas, abia asteptam sa le putem zice cateva, sa le aducem aminte care este adevarul despre ei, sa aducem "foc si pucioasa" peste sodomiti. Nu ca as incuraja manifestarile homosexuale - si mie mi-e scarba doar la gandul ca aceste lucruri s-ar putea intampla. Dar ma intreb, cum se face ca in jurul lui Iisus, realmente roiau "vamesi si pacatosi", iar de noi se feresc? Cum se face ca noi am devenit sfinti si el era numit "mancacios si betiv"?

Sa se fii schimbat continutul predicilor? Sa se fii schimbat felul de raportare la om?

Oare nu cumva, suntem noi mai "sfinti" decat ar trebui?

-Dox