Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.
Parc
- Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
- Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
- Solutii IT [17.08.07 13:08]
- Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
- Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]
Cafenea
- Cantec. [29.08.08 23:46]
- Despre libertate si curaj [27.08.08 19:12]
- Spala-mi, Doamne, gandul! [25.08.08 22:07]
- Brainstorming [20.08.08 23:40]
- Iubire conditionata sau deloc [13.08.08 13:36]
Downtown
- You about me [30.08.08 01:51]
- cum se simte sufletul tau astazi? [30.08.08 01:29]
- lucruri care nu ne fac placere [30.08.08 01:26]
- jocul cuvintelor [30.08.08 01:07]
- google it [30.08.08 01:03]
Calendar
| Mon | Tue | Wed | Thu | Fri | Sat | Sun |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 2 | |||||
| 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
| 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 |
| 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 |
| 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
O singura oprire?Tuesday, 18.04.06

In urma cu cateva zile am asistat intamplator (ca de obicei :D ) la o discutie intre doi dintre prietenii mei. La un moment dat profit de o ocazie de a-mi autosesiza atentia distributiva si.. aud o vorba inteleapta, mai bine o numesc abstracta: “trenul nu trece decat o data prin gara”. Bineinteles a fost rostita de un baiat si ca urmare a trezit spiritul partidei feministe din grup. Glumind pe seama ei, am ajuns totusi sa ma gandesc la un adevar, la un moment din viata mea cand eram in “gara” si chiar nu stiam ce e cu mine in locul acela. Nu vreau sa dezbat care a fost motivul sau contextul in care a fost spusa ci as dori sa incercam sa ne gandim asupra unui lucru care pe mine ma face sa ma intreb mereu ce s-ar fi intamplat, sau ce am fi ajuns in situatia in care intr-adevar “trenul” a trecut o singura data prin gara vietii noastre?
Unde am fi noi acum daca ar fi existat pentru noi doar o sansa? Pentru mine pot spune ca am ratat trenul de cateva ori…eram prea ocupat sa-mi duc “bagajele” mult prea grele pentru mine. Si totusi pentru multi oameni nu exista si nu a existat privilegiul acesta de a avea o a doua sansa, sau a “n” sansa. De ce? La aceasta intrebare nu pot decat sa speculez… poate Dumnezeu a considerat in atotstiinta si intelepciunea Sa ca… a fost un moment in care persoana a ajuns la un nivel cognitiv si sufletesc in care a putut alege... dar cine suntem noi sa judecam pe Domnul? In ziua de azi, cu totii suntem sceptici cu privire la reclame, anunturi, stiri tv, oricine care e inzestrat cu un spirit critic un poate sa asimileze informatia oferita exact asa cum este ea oferita. Lucru foarte bun. Problema e ca se rationalizeaza totul si atunci cand e nevoie sa luam o decizie care se bazeaza pe credinta in lucruri nevazute… situatia se complica.
Unde sunt explicatiile logice? Cum am ajuns in situatia in care intreg sistemul meu de valori (puternic inradacinat) e spulberat de “credinta”? Cum de imi pun intrebari despre o “religie” si un dumnezeu pe care Nietzche il gaseste mort? De ce nu pot gasi un raspuns care sa imi reconfirme vechiul sistem de valori? “Mundus vultus decipi” – traim intr-o lume care vrea sa fie inselata; haideti sa un lasam sa treaca trenul pe langa oamenii de langa noi cand stim ca se prea poate ca noi sa fim pentru altii singura lor sansa…tu ai primit gratis biletul, pretul a fost platit (la studenti nu mai trebuie sa le spun ce inseamna asta :D )…ajuta-i si pe altii sa aiba macar ocazia de a evada din gara obositoare, murdara, ducand in spate mult prea multe bagaje….
-Oli
