Promiteam ieri o continuare a explorării cuvântului desfătare, aşa că mă ţin de promisiune şi pornesc la drum împreună cu tine, în universul cuvintelor.

Desfătarea este o plăcere mare, poate cea mai mare dintre plăcerile care pot exista… Dar cum să găseşti plăcere în Dumnezeu, cea mai mare plăcere? Ce înseamnă asta? Înseamnă să-ţi placă să stai în prezenţa Lui, să-ţi placă atât de mult Chipul Lui, încât să stai parcă uitat în prezenţa Lui şi doar să-L priveşti pentru că e aşa de plăcută faţa Lui, privirea Lui.

Când am citit cuvintele lui Dumnezeu: „Caută Faţa Mea!” am rămas atât de uimită! Mă întrebam de ce ar vrea El să privesc la Faţa Lui. Şi tot în Scriptură am văzut că atunci când se vorbea de Faţa lui Dumnezeu, se vorbea şi de o lumină a Feţei Sale, care lumină e plăcută, atât de plăcută pentru noi. Totodată apar momente în care Dumnezeu îşi întoarce Faţa de la om, momente de grea încercare, de tristeţe. Oare nu merită să căutăm faţa lui Dumnezeu, care este atât de plăcută?

Şi-mi mai amintesc de un om de pe paginile Bibliei: „Elnaam”, al cărui nume înseamnă „Dumnezeu este plăcerea Lui”. M-am întrebat cum ar fi fost să port un astfel de nume… „Dumnezeu este plăcerea ei”…
Să nu-mi doresc un Dumnezeu care să-mi fie plăcerea, desfătarea? O, cât de mult îmi doresc…

A desfăta înseamnă şi a fermeca. Te-ai gândit vreodată că Dumnezeu este fermecător? Că El ne farmecă atunci când stăm în prezenţa Lui? Că atunci când privim la ceea ce este El rămânem uimiţi şi parcă… fără cuvinte, copleşiţi? Niciodată, nimic nu m-a copleşit, nu m-a fermecat aşa de mult cum a făcut-o Dumnezeu.
Să nu-mi doresc un Dumnezeu care să-mi dea farmec vieţii, care să-mi fie desfătarea? O, cât de mult îmi doresc…

Cuvintele „Domnul să-ţi fie desfătarea!” au şi o consecinţă… şi anume, atunci când Dumnezeu îţi este desfătarea, El îţi dă tot ce-ţi doreşte inima. Şi avem atâtea dorinţe… Bineînţeles, când te delectezi cu Dumnezeu, când El îţi este desfătarea, nu poţi avea decât dorinţe după inima Lui! Şi El abia aşteaptă să ţi le împlinească! E nerăbdător să aducă pe lângă această stare de bucurie, mulţumire, încântare, copleşire şi farmec, vrea să aducă şi împlinire.

Să nu ne dorim un astfel de Dumnezeu? Eu îmi doresc un astfel de Dumnezeu care să-mi fie desfătarea. Tu ce fel de „DUMNEZEU” ai? Este EL desfătarea, delectarea, încântarea, plăcerea ta? Cum te justifici?

-Norrishor