(O clipă am fost neatent şi am pierdut-o!)
Autor: Meo
Ştiu, este imposibil să mă reîntorc fizic pe drumul prăfuit al copilăriei. Din acest punct de vedere îi invidiez pe cei care cred în reîncarnare. Ei speră că vor mai trăi o altă copilărie, mai frumoasă decât ce prin care au trecut. Dar este o speranţă falsă. O singură dată străbaţi desculţ şi cu genunchii juliţi această uliţa.

Am crescut. Am pierdut zâmbetul şi inocenţa unei vieţi pline de frumuseţi. Am pierdut bucuria unui zbor de libelulă, lumina unei stele căzătoare, lacrima unei frunze căzute, culoarea unui apus. Am pierdut legătura cu îngerii.

Am crescut, sunt matur... stiu să conduc maşina, sa vorbesc la telefon să scriu un articol în word, ştiu să fiu atent şi precaut, ştiu să-mi planific ziua, să vorbesc frumos şi calm chiar dacă ...

Am crescut, mi-am luat şi eu un credit la bancă, mi-am schimbat şi eu geamurile de lemn cu cele de plastic, sunt mai naturale, port cravata, am costum, mă deplasez automatizat, am biblie cu comentarii, aurita pe margini.

De fapt am tot ce-mi trebuie. Tot. Tot ce mă aruncă departe de naturaleţea unei copilări aproape de cer.

[...]