Autor: Emma

Cred ca existe zile si zile, cu tot felu’ de de toate… si da, uneori zilele par multe, si se petrec unele dupa altele si ne lasa pe noi in urma. Si fugim si fugim in urma timpului, cautandu-l, pandindu-l, momindu-l… astazi am trait una din zilele acelea care, pur si simplu, sunt la locul lor… nu s-a caracterizat prin vreme minunata, nici printr-o stare de euforie inexplicabila. Nu a fost una din acelea revelatoare in care ti se raspunde printr-o floare la intrebari existentiale si nici nu s-a definit prin minunea…..

Pur si simplu, a fost cum nu o doream altfel. Dupa o noapte grea terminata devrme in dimineata, cu ganduri adanci si vise sumbre, astazi a fost intre aici si acolo, ieri si maine, soare si ploaie, padure si campii de flori. A fost intre ganduri de pace si apropouri rautacioase, intre secrete si destainuiri, intre linistea care vorbeste si linistea care tace, intre vorbe adanci si cuvinte care nu spun nimic. Dar a fost un din zilele in care acest personaj X mi-a parut aproape, si prin distanta lui.

A fost o zi care putea a sfarsi oarecum, petrecuta cu oarecare oameni, implinita in oarecare fel… dar nu, azi nu a fost asa, pentru ca am invatat sa-i pretuiesc pe cei care stiu sa-mi zambeasca, si sa-i iubesc pe cei care cheltuie o vorba, si ataseaza o privire, numai pentru mine. Da, sunt zile in care simti prietenia, si aproape ca poti pune mana pe ea, pentru ca farmecul ei te invaluie si magia ei te prinde de ochi. Si atunci si linistea spune totul, si cuvantul cuprinde linistea