Autor: Emma Mocan

Foto: Mike Wade

Orice cultura se construieste in jurul unui mainstream, a unei tendinte generale care mizeaza pe aceleasi principii si se desfasoara pe aceeasi directie. Dar pe langa orice miscare de acest gen, graviteaza alte mici curente, care fie nuanteaza principiile de baza, fie le accentueaza diferit, fie, dimpotriva, merg in sens opus.

Aercurat imi pare tot mai mult o astfel de ramura a comunitatii crestine. Suntem o mana de oameni dintre care unii scriem, altii comentam, altii doar citim, iar altii doar criticam. Dar sa vorbim putin despre directia noastra: ma bucura sa vad in interiorul nostru o recunoastere a umanitatii noastre, a omului cazut in pacat, condamnat la a trai intre cele trupesti. Ne e greu sa ne desprindem de lume, de filozofii, de dependente, de timpul irosit, si, in fond, de raul din noi. E adevarat si demna de observat in lumea crestina un fel de negare permanenta a omenescului din om, a partii vulnerabile. Toti ne straduim sa parem bucurosi, si, poate mai mult decat atat - fericiti.

[...]