Ne traim viata intr-un univers artificial si printre decoruri facute de muritori. Betoane, fier-betoane si iar betoane. Calcam pe asfalt si stelele ne sunt furate noaptea de luminile orbitoare ale civilizatiei. Am avut grija sa ingradim umbra lui Dumnezeu din natura in parcuri, parculete ingradite la randul lor de aceleasi betoane gri si inerte. Ba mai mult, uitam ca intre noi si cer se perinda numerosi mesageri inaripati, unii puternici, altii si mai puternici, unii bine intentionati, altii mai putin bine intentionati.

E usor sa gandesti intre tine, Dumnezeu, Rai si Iad. Sunt putine elemente. Cand apar insa si alte personalitati cum ar fi Diavolul, ingerii lui, arhanghelii sau ingerii lui Dumnezeu lucrurile se complica. O adevarata lume, o intreaga forfoteala si agitatie, toate in jurul omului. Dincolo de lumea pe care ne-am creat-o, sunt ochi care ne privesc, fiinte care incearca sa anticipeze miscarile pe care le facem, ingeri care se pun in miscare din cauza a ceea ce facem sau nu facem noi. Uitam prea repede si prea des ca hotararile pe care le luam nu ne afecteaza doar pe noi, ci, daca ar fi sa largesc cercul de influenta generat de interactiunea cu lumea invizibila, afecteaza o lume intreaga.

[...]