Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.




Archives

Parc

  1. Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
  2. Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
  3. Solutii IT [17.08.07 13:08]
  4. Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
  5. Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]

Downtown

  1. cum se simte sufletul tau astazi? [09.07.08 01:36]
  2. jocul cuvintelor [09.07.08 01:35]
  3. De cate ori??? [09.07.08 01:33]
  4. Sunt un... / Sunt o... [09.07.08 01:23]
  5. 10 lucruri care .... [09.07.08 01:13]

Acum dansez!Friday, 15.06.07

Autor: Andreutza

Când vreau să trec peste trecut, şi trecutul mi se opune, dansez.
Priveşte-mă atent, şi ai să vezi că te iubesc... cu ritmul meu, cu paşii mei, cu privirea mea, cu acei curenţi uşori de aer ce se formează în jurul meu când dansez.

Atunci când am urât tot ceea ce nu era expresie a dragostei în el, am dansat.
Când am cunoscut o anumită bucată de Dumnezeu, am început să dansez. Atunci m-am bucurat că cineva înţelege tot ce vreau să spun. Şi apoi am plâns. De bucurie. Fără lacrimi. Doar din trup.
Au existat momente în care am profitat de acest limbaj ce mi s-a oferit pentru a mă exprima, distrugându-l. Dar dansul ţi se oferă în fiecare clipă (în mod special în solitudine), şi nu se singe atunci când nu ii oferi sinceritatea inimii tale, se distruge doar pe moment.

Dansul e darul pe care Dumnezeu l-a dat durerii mele. Am ajuns să cred că doar cei care suferă cu adevărat sunt capabili de sacrificiu, dragoste şi dans.

[...]

Nu ştiu care e darul ce Dumnezeu l-a dăruit durerii tale... poate muzica, poate versurile, poate un om, poate eşti tu însuţi – în cazul în care, în mod miraculor, există oameni chiar atât de puternici.

Ce faci tu când sufletul tău se loveşte de o suferinţă reală, o durere pentru care nu mai ai nici măcar lacrimi? Când îţi alunecă saliva pe gât în jos fără să o poţi controla, înghiţind odată cu ea doar aer... ca şi cum trupul tău a înţeles că sufletul urlă din interior spre cineva să-l acopere, şi tu înghiţi spre el doar guri de vânt. Îl îmbraci în aer. Îl laşi dezgolit. Când te dor parcă nările de atâta respiraţie. Când picioarele-ţi nu sunt în stare să reziste greutăţii ce le apasă. Ce faci când Dumnezeu e doar la un gând distanţă, şi gândul tău nu mai poate face nici măcar un pas? Prin ce se apropie Dumnezeu de tine atunci?

RSS 2.0 feed, print, email this article:


Comments:

  1. [1] from: gipsygirl

    ca si tine andreutza( si pe mine ma cheama andreea:) ),mam despartit de prietenul meu.miam dorit mai mult ca niciodata sa plec la Tata.nu mai gaseam nici o bucurie in lumea asta...mi sa parea ca traiesc in zadar.plangeam oriunde eram fara sami pese ca lumea se uita la mine ciudat.am ales sa ma inchid in mine, am ales singuratatea...pt mine ca "un dar" al durerii mele au fost cuvintele.mereu scriam, asi scriam si scriam...scriam plangand si ascultam muzica cea mai trista, pt ca nu suportam sa ascult altceva.
    Uneori nu stiu incotro sa o iau, nu stiu daca sa trec peste aceste momente sau sa continui sa plang...
    E o lupta grea pt mine si cred ca si pt tine. am sa ma rog ca D-l sa ne ajute sa trecem peste aceste momente grele.Domnul sa te binecuvanteze Andreutza!

    raspunde acestui comentariu Friday, 15.06.07, 12:11:16
  2. [2] from: deEAlicious

    eu cred k cea mai mare greseala e sa stam si sa ne plangem de mila :) imi place optimismul p care andreutza l`a lasat sa iasa asa timid la iveala :) suntem fete..si da..poate k noi ne implicam mai mult ...far hey..poate Tati are ceva mai bun pregatit pt noi... eu astept ziua cand o sa fiu happy cu cel daruit d El si o sa rad gandindu`ma la zilele in care acum...inca plang :P

    raspunde acestui comentariu
    1. acest comentariu a inspirat pe Andreutza — #4
    Friday, 15.06.07, 19:47:35
  3. [3] from: Andreutza

    hhh...wow, fetelor, multu de sinceritate..si da, multu de transparenta... nici mie, Andreea/gipsygirl, nu imi pasa k lumea ma vede k plang, si imi parea k nici o reputatie de om puternic nu are puterea sa echivaleze libertatea minunata de fi eu...de a plange, pt k launtrul imi plange, si de a avea un zambet cu totul sincer... pt k nu imi murdaresc fata punand'o sa minta...

    raspunde acestui comentariu Saturday, 16.06.07, 11:24:29
  4. [4] from: Andreutza

    inspirat de deEAlicious — #2 "poate k noi ne implicam mai mult"....hhh... asa nu mi se pare ok treaba asta.... oare chiar asa sa fie? sau ei doar nu au curajul, taria, sau in ochii lor "lasitatea" de a'si arata, mai apoi, regretul? ar fi trist... prea trist... si totusi, vb cuiva " inima omului creste din pricina a ceea ce ofera, nu din cauza a ce i se ofera"... si atunci, tot noi suntem cele fericite... chiar daca plangem :)

    raspunde acestui comentariu
    1. acest comentariu a inspirat pe deEAlicious — #5
    2. acest comentariu a inspirat pe j4ever — #10
    Saturday, 16.06.07, 11:27:55
  5. [5] from: deEAlicious

    inspirat de Andreutza — #4 ce ma doare cel mai tare e k ..din cauza lor ..noi ne im plicam asa tare ..k na..au asa felul lor...nujh...nu pot intra aici in detalii :D nici eu nu`s departe d tine..in privinta asta .. si chiar dk apoi isi arata regretul... nujh la ce foloseste ...dk..poate is cu alta ..k in cazul meu.. :| si ink tanjesc dupa ce au avut...nujh... da asa`mi place zicala " roata se intoarce" :D in fine... articolul asta m`a facut si mai optimista ..k eu da..dansez..si el inca sta si regreta ceea ce ar fi putut avea :D

    raspunde acestui comentariu Saturday, 16.06.07, 18:26:24
  6. [6] from: deEAlicious

    aa...si eu tot andreea sunt :))

    raspunde acestui comentariu Saturday, 16.06.07, 18:28:10
  7. [7] from: Andreutza

    :)) ce tare... ;)

    raspunde acestui comentariu Sunday, 17.06.07, 00:10:35
  8. [8] from: roxy1
    roxy1

    ce vreau sa ii spun la deEAlicious..e ca nu e neaparat ca ne plangem de mila...e o chestie pe care vrei sa o impartasesti ca sa poti sa treci mai repede peste ea...le spui in mare parte si ceilalti si vezi tuh..ce se-aseamana se aduna...si tutsi ...daca e cienva asemanator cu situatia mea..ma ajuta mult mai simplu sa ma ridic...ca funia impletita in 3 nu se rupe ushor...asta cred eu..

    raspunde acestui comentariu Sunday, 17.06.07, 07:49:19
  9. [9] from: deEAlicious

    si nu te contrazic :P

    raspunde acestui comentariu Sunday, 17.06.07, 13:16:04
  10. [10] from: j4ever
    j4ever

    Oh... pe mine nu mă cheamă Andreea... nu's nici măcar fată... :))
    ;i'o plăcut ce'o zis Andreutza... << "poate k noi ne implicam mai mult"....hhh... asa nu mi se pare ok treaba asta.... oare chiar asa sa fie? sau ei doar nu au curajul, taria, sau in ochii lor "lasitatea" de a'si arata, mai apoi, regretul?>> ...că n'am vrut să o zic io... n'am vrut să iau apărarea băieţilor... :D (thanks Andreutza)

    Eu... când sufăr... ce fac? Cre că dorm mult... stau şi'mpărtăşesc cu alţii... mă plâng şi lui Dumnezeu şi'l tot întreb de ce... când îs nervos că's supărat dau cu pumnii'n tastatură, perne... cam ce găsesc ('afar de oameni)...

    Şi când îmi dau seama că am făcut pe cineva să sufere... mă simt ca un purco... pentru că asta am fost şi mi'i cam greu să mai mă port aşa normal cu persoana aia şi mai ales să'mi cer iertare...

    Da' Domnu'i bun şi'mi oferă un prilej aşa mai bunişor să'mi cer iertare, persoana aialaltă ne'ntorcându'mi moneda...

    inspirat de Andreutza — #4

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 19.06.07, 00:41:42
  11. [11] from: dreamer
    dreamer

    pentru cele 3 Andreea :) v'am dedicat ceva pe forum :) sper sa se potriveasca intr'o oarecare masura...m'am gandit la voi cand am vazut clipul..

    raspunde acestui comentariu Thursday, 21.06.07, 14:56:13
  12. [12] from: deEAlicious

    multumim frumos dreamer :)

    raspunde acestui comentariu Thursday, 21.06.07, 15:50:27
  13. [13] from: hope

    am si eu o prietena Andreea, care a inceput sa vada putin cat de minunat este Domnul; prin prietenia noastra; rugati-va pentru ea sa ajunga sa-L cunoasca si sa-I inchine Lui viata ei. Ea va fi in Romania prin partile bucurestiului in iulie si august; daca stiti de unele evenimente pe acolo de care sa-i spun, spuneti-mi si mie

    raspunde acestui comentariu Thursday, 21.06.07, 18:40:03
  14. [14] from: michelle
    michelle

    hmm foarte fain ce ai scris mai sus... da din pakate traiesc si eu dureri sfasietoate.... si atunci nu doresc altceva decat sa fiu lasat in place.. plang..si tac si astept cred de bunavoie s aimi treaca..cred ca las timpul sa vindece ranile....Cu Dumnezeu...mie grue sa vorbesc..chiar daca cu El si numai cu EL ar trebui sa vorbesc... nu mai pot sa imi deschid gura.... ca si kum ar fi inkisa pe din-afara...

    raspunde acestui comentariu Thursday, 28.06.07, 08:55:52
  15. [15] from: yours4ever

    ce se intampla atunci cand nu mai ai cui sa marturisesti sentimentele? am simpatizat,apreciat,placut pe de-ascunsu'...... nu am rostit niciodata aprecierea in mod direct.....si acum nu o mai pot face,pentru ca Tata a hotarat sa'l cheme acasa...... nu pot exprima durerea simtita in acele momente..... cineva drag....chiar daca nu stia ca iti este atat de drag a plecat.... si nu am inteles de ce.Nu am inteles de ce l'a luat Tata acasa,nu am inteles de ce ma doare asa tare,nu am inteles de ce am ramas cu sentimente nerostite.... in momente de suferinta cred ca incerc sa caut raspunsuri,scriu,citesc,ma plimb,stau mult in rugaciune...si de fiecare data Domnul imi vorbeste asa de minunat si imi arata raspunsurile la "de ce-urile" mele.Si in situatia actuala,Dumnezeu mi'a aratat ca nu a vrut sa imi impartasesc sentimentele pentru a ma feri de o suferinta si mai mare.... si mai vreau sa va spun inca ceva..... totusi am rostit ceva, cuvinte de apreciere,dupa multe ezitari.Si acum ma bucur ca am facut-o.....pentru ca acum nu o mai pot face decat printr'o amintire vie in gandul si inima mea,adresati cuvintele de apreciere atunci cand aveti ocazia,nu amanati!
    si....mi'ar placea si mie sa pot sa dansez in momente ca suferinta :)
    be blessed!

    raspunde acestui comentariu Thursday, 05.07.07, 16:17:13
  16. [16] from: serendipity
    serendipity

    imi place mult ce ai scris andreutza...f mult.

    sunt de acord si cu ce a zis roxi, ca daca spi ce simti nu inseamna intotdeauan ca te plangi, decat dupa un anumit punct..cateodata e asa de bine sa impratasesti unele lucruri, e bine sa stii ca si altii au trecut prin aceeasi situatie si au depasit-o..etc

    raspunde acestui comentariu Monday, 09.07.07, 00:18:09

Add new comment:

Comments can be submitted only by registered users.