Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.


Archives

Parc

  1. Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
  2. Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
  3. Solutii IT [17.08.07 13:08]
  4. Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
  5. Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]

Downtown

  1. Ce-ai spune daca.... [05.07.08 02:28]
  2. dorinta corrupta :) [05.07.08 02:27]
  3. 'zicatori' [05.07.08 02:26]
  4. Ce pot face cu el... [05.07.08 02:24]
  5. acrostih [05.07.08 02:22]

ce cred eu... despre durerea pe care o simt ACUMFriday, 15.04.05

Pentru mine durerea a devenit parte din fiinta mea. Cand ma trezesc dimineata, ma intreb uneori de ce traiesc. Asta e cea mai groaznica intrebare. Inchid ochii atunci si nu fac decat sa vad un chip pictat cu lacrimi si umbre. Speriata, ma ridic sa ma-nchin si spun incredibil de repede: "Doamne, da-mi putere sa rezist!". Mai mult nu pot sa spun. Sunt eu.

Imi place cuvantul "cred". De asta mi-am intitulat asa povestea de azi. E extraordinar sa crezi. E extraordinar sa te descoperi crezand. Ca esti tu.

Nu caut filosofii. Fug de ele. Eu vreau doar bucurie. Si asa incep o noua zi... Cautand...ce sunt. Sunt fericita cand imi fac parintii mandrii de mine, sunt fericita sa fiu "acolo" pentru un prieten. Sunt fericita sa zambesc. Sunt eu?

Imi pare rau s-o spun, dar nu stiu...

Nu stiu daca inlauntrul meu nu ascund pe cineva.

Ce-ar fi daca intr-o dimineata m-as trezi si mi-as spune: "Azi ma bucur de mine, ca arat asa de special, exact cum e vrut El sa fiu si ma bucur ca in viata mea nimic n-a fost la voia intamplarii!"? Deja mi-am expus prea tare sufletul. O, nu, oare si-a dat cineva seama de trecutul meu dureros? Luni traite intre speranta si disperare, nopti irosite in plans pentru un chip ce nu se vrea vazut, un suflet ce nu-l pot atinge...

Ce vreau? Ce caut?

Sa-mi pierd masca ce-o port... si sa raman cu capul sus in fata Timpului si a Nemuririi. Sunt gata sa pasesc. Imi iau de mana speranta si merg spre Isus.

Am fost eu.

lavi

santiago permalink

RSS 2.0 feed, print, email this article:

Comments:

  1. [1] from: daniel
    daniel

    It's OK to cry

    raspunde acestui comentariu Friday, 15.04.05, 08:35:34
  2. [2] from: anca
    anca

    lavi, iti multumesc mult pentru articolul acesta pe care l-ai scris despre tine. Ma regasesc mult in descrierea ta despre tine. Si eu pot sa spun ca durerea face parte din fiinta mea si imi doresc mult sa fiu bucuroasa.
    Domnul sa ne ajute pe amandoua sa ne pastram increderea si speranta in El.
    Mie imi este foarte greu sa fac asta si ma sperie razvratirea pe care o vad in mine de multe ori si am impresia ca niciodata nu voi putea ajunge printre cei care au biruit. Numai Domnul si harul Lui ma tine pe calea Lui. Cat timp? Nu stiu... Sper... insa sa fiu si eu cu El intr-o zi.

    raspunde acestui comentariu Friday, 15.04.05, 08:51:02
  3. [3] from: Dana

    Mare lucru sa poti sa te descoperi inaintea D-lui si a oamenilor asa cum esti ,fara masti ci in plina vulnerabilitate!Imi doresc tare mult sa traiesc in splendoarea vulnerabilitatii mele lasandu-l pe Domnul sa m-a conduca pe carari nebanuite si sa nu Il mai obosesc cu mastile mele!Da ,eu si fata de Domnul imi pun masti afisand inaitea lui ca sunt o.k. pot face fata situatiei.Nu imi place sa fiu vulnerabila in Fata Lui,sa fiu dependenta de El,asa ca ajung adesea in pragul disperarii si m-a arunc la piciarele Lui cerand indurare!
    Imi tanjeste sufletul dupa acea intimitate in relatia cu EL!Cand sa ii spun TOATE lucrurile si sa ii cer sfatul!Iar fata de prieteni sa traiesc in splendoarea vulnerabilitatii ,lasandu-i sa m-a descopere asa cum Dumnezeu m-a creat!
    Pe zi ce trece mi se pare tot mai minunat ce se intampla aici la "AER CURAT" :fiecare zi,o noua cercetare!Multumesc Domnului penru fiecare dintre voi,care v-ati lasat gandurile descoperite aici!

    raspunde acestui comentariu Friday, 15.04.05, 09:37:33
  4. [4] from: santiago
    santiago

    in dimineata asta am descoperit un citat care, cel putin in capul meu, are legatura cu ce a scris lavi mai sus. Vernon Law spunea ca:
    "Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia."
    ca sa poti trai viata (de crestin) si sa te bucuri de ea, trebuie sa experimentezi viata (de crestin).

    raspunde acestui comentariu Friday, 15.04.05, 11:47:08
  5. [5] from: pamitzu

    si totusi, aici, in jurul tau, sunt oameni care te iubesc mai mult decat crezi.

    raspunde acestui comentariu Saturday, 16.04.05, 00:03:59
  6. [6] from: pamitzu

    si ma intorc aici si iti spun ca totul va fi bine, ca Dumnezeu te va ridica intr-un mod surprinzator si te va binecuvanta mai mult decat crezi. stiu ca acest timp este pentru tine foarte dificil, dar iti spun tie imi spun si mie, hai sa avem rabdare, Domnul face lucruri minunate si TOATE LUCRURILE AU VREMEA LOR! te binecuvintez si iti dau pacea In Numele Domnului Isus!!

    raspunde acestui comentariu Saturday, 16.04.05, 00:13:18
  7. [7] from: beth

    te voi sustine mereu!

    raspunde acestui comentariu Monday, 18.04.05, 10:30:03
  8. [8] from: unloveable

    lavi...nu te cunosc dar vreau sa-ti spun ca nu odata am simtit si eu la fel. Este chiar dureros..si singurul motic pentru care eu ma scol in fiecare dimineata si imi continui viata, este dragostea Lui. Fara ea viata mea nu ar avea sens ...si cred ca de mult as fi decis sa pun capat zilelor mele. Suna inspaimantator..dar este adevarat. Ii multumesc Domnului in fiecare zi pentru iubirea Lui , pentru sensul care l-a dat vietii mele si ma rog ca El sa ma ajute sa il iubesc pana cand trupul meu se va intoarce de unde a venit....in tarana. GBU all

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 20.04.05, 00:39:07

Add new comment:

Comments can be submitted only by registered users.