Autor: Dox

M-am gandit de multe ori cat de asemanatoare sunt uneori legile pe care le dam noi oamenii cu cele date de Dumnezeu evreilor prin Moise - cele zece porunci. Detaliate mai apoi pe larg in Biblie, cele zece porunci cuprind esenta inimii lui Dumnezeu. Intr-o zi, am fost surprins sa vad dincolo de niste reguli rigide, o inima de Tata care aseaza niste legi care sa-i apere si sa-i protejeze pe cei slabi si neajutorati.

Cel care ne-a dat cele zece porunci, este Domnul care ne “salveaza”, Dumnezeul care ne aude strigatele si ne cunoaste nevoile. De aceea cele zece porunci incep cu “Eu sunt Domnul Dumnezeul tau care te-am scos din tara Egiptului, din tara sclaviei tale.” De aceea primele trei porunci ne spun clar sa nu avem alti dumnezei in afara de Domnul. Restul poruncilor continua in asa fel incat cei slabi sa aiba scapare.

Toti muncitorii au dreptul la Sabat, o zi de odihna care sa-i fereasca de epuizare. Parintii batrani care sunt de prea multe ori neajutorati trebuie onorati de copii lor. Oamenii care sunt slabi si nu se pot apara au nevoie de o societate care sa-i protejeze de crime / criminali. Persoanele casatoriete care sunt vulnerabile sa fie tradate si sa le fie distrusa casnicia au nevoie de protectie - sa nu preacurvesti. Oamenii care sunt in pericol de a fi furati au nevoie sa fie protejati de hoti. Celor carora le este amenintata reputatia trebuie protejati fata de martorii mincinosi. Vecini au nevoie de protectie fata de acei vecini care ar putea atenta la proprietatea lor personala.

Cand ti se pune un pistol la cap si esti gata sa fi omorat, vei aprecia compasiunea lui Dumnezeu care iti aude strigatele, iti vede nevoile si te elibereaza din robie. Vei aprecia o comunitate de oameni care lucreaza impreuna spre a reduce rata criminalitatii si a da legi drepte.