Autor: Dox

Sunt crestin. Fac parte dintr-o biserica in care se predica Cuvantul lui Dumnezeu. Cred in sfanta trinitate: Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul si Duhul Sfant. As putea continua descrierea mea si poate multi v-ati regasi in ea.

Imi staruie insa in minte o intrebare care pe zi ce trece devine din ce in ce mai apasatoare. Cum ar trebui sa "arat" eu, un crestin obisnuit al secolului 21? In contextul european al Romaniei. Nu vreau sa fiu pesimist, dar viitorul NU suna bine:

Cred ca mi se va interzice (cu timpul) sa fiu exclusivist - indiferent daca religia mea condamna sexul inainte de casatorie, homosexualismul si alte plagi ale acestui secol (ne)luminat, am sa fiu fortat sa-mi pastrez parerea pentru mine. Homosexualii si reprezentantii industriei XXX vor avea insa voci destul de puternice si de bine directionate incat sa fie considerate "vocea poporului" - ceva de la sine inteles, incat, nu voi mai fi considerat ciudat, ci calcator de lege. Mareata lege a tolerantei.

[...]


Ii apreciez pe musulmani. Nu pentru atentate, si nici pentru generatiile de "martiri" sinucigasi. Ii apreciez ca-s incapatanati si de-a dreptul disperati sa-si pastreze, nu cultura, ci religia. Jos palaria urmasi ai lui Avraam. Mi-ar placea sa vad indarjirea asta intre crestini. Sa poti sa spui pe fata si sa sustii cu viata ta toate crezurile crestine. Sa nu lasi nimic de la tine. Sa faci petitii, sa te agiti, sa spui in dreapta si in stanga. Sa stai in rugaciune in fiecare zi si sa arzi in focul razboiului spiritual pentru casa ta si pentru tara ta. De ce nu, pentru generatia din care faci parte.

Ah, dar suna prea radical, prea ostentativ si mult prea spiritual.

Nu, nu cred asta. Cred ca dintotdeauna crestinii au fost radicali. N-au fost papa lapte si nici nu s-au strecurat neobservati prin viata. Cel putin in Biblia mea nu vad asta. Dimpotriva, au fost oameni care au tulburat apele pe unde au trecut. Si pare-mi-se mie, vremurile alea miros asa de bine a vremuri moderne - daca scoti accesoriile din peisaj - microcipuri, curent electric si alte minunatii moderne - ti se prezinta omul in splendoarea lui - acelasi om ca si acum 2000 mii de ani, sau mai bine zis, acelasi om ca si acum 10.000 de ani - un pacatos fara speranta.

Fara sa fac abuz de "intoarcerea la origni" cred ca exact asa ar trebui sa fim si noi, crestinii secoluli 21. Este evident ca traim in acelasi fel de societate si mesajul plin de putere al lui Iisus are aceeasi valoare si acum ca si atunci.

Crestinul secolului 21, va fi exact ca si un ucenic al lui Iisus din secolul 1: plin de Duhul Sfant, hotarat sa-l urmeze fara compromisuri pe Iisus, mantuitorul lui, pana la moarte, si bun de gura - sa spuna despre vestea extraordinara a salvarii de pacate si a Imparatiei lui Dumnezeu la toata lumea.

Crestinul secolului 21 va fi asa sau nu va fi deloc.