Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.
Parc
- Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
- Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
- Solutii IT [17.08.07 13:08]
- Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
- Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]
Downtown
- discutie libera [05.07.08 00:05]
- cand a fost ultima oara cand... [05.07.08 00:02]
- You about me [04.07.08 23:25]
- www [04.07.08 20:12]
- Bogatia aduce fericirea? [04.07.08 19:57]
Cu Dumnezeu la o cină „romantică”…Friday, 26.01.07
Autor: Norrishor

Foto: Allison Choppick
Servus! Nu-i aşa că şi ţie îţi este foame la fel ca şi mie? Da… sunt prea grăbită ca să mai ajung până acasă şi chiar dacă aş ajunge, e prea scurt timpul să mai gătesc ceva de-ale gurii. Aşa că opresc la „restaurantul” („Fabrica de sandvişuri”) din colţ şi comand o shaorma cu multă maioneză, o cola dietetică şi o cafea. Calculez. Exact 15 lei şi 15 minute ca să savurez cele comandate. Nu ştiu dacă sandvişul tău e la fel de delicios ca al meu, dar cu siguranţă nu mai avem suficient timp pentru cele trei feluri de mâncare pe care le gătea mama şi din care ne înfruptam toţi, dar cred că ne-am obişnuit deja cu „gustul fără gust” al minunatelor sortimente de mâncăruri fast-food. De la o vreme până şi mâncatul a devenit o chestiune mecanică. Nu mai simţim nimic decât senzaţia că ori am mâncat prea repede, ori era prea fierbinte, ori nu ştim când s-a golit farfuria. Cert e că acum degetele nu mai sunt o ţintă (adică nu ne mai lingem pe degete) şi singura problemă care ne mai rămâne este un stomac schingiuit. Dar, dacă asta ar fi chiar singura noastră problemă, ar fi ceva. Însă, din păcate, exact la fel stăm şi la capitolul relaţie cu Dumnezeu.
[...]
La întâlnirile noastre cu El vrem să credem că suntem la o cină romantică, pentru că El este Preaiubitul nostru… Însă lucrurile nu stau chiar aşa. Nici nu apucăm bine să ne punem pe genunchi că deja o zbughim spre uşă, că doar treburile sunt aşa de multe şi atâtea sunt de făcut. Dumnezeu, credem, ar putea să mai aştepte. Dar El, niciodată n-o să ne ofere o hrană preparată „în cuptorul cu microunde”. Nu. El ne-a (pre)gătit cu mult înainte să ne naştem o masă îmbelşugată din care să ne hrănim sufletele în fiecare zi. Şi ceea ce ar trebui să ne uimească e prospeţimea hranei pregătită special pentru noi: prospeţimea Cuvântului Său, Scripturile. Dar noi alegem mereu să molfăim roşcovele lumii pe care le vedem chiar gustoase, în loc să ne hrănim din bunătăţile pregătite pentru noi de Însuşi Dumnezeu.
De ce?...
De ce?...
De ce?...

Foto: Allison Choppick
Servus! Nu-i aşa că şi ţie îţi este foame la fel ca şi mie? Da… sunt prea grăbită ca să mai ajung până acasă şi chiar dacă aş ajunge, e prea scurt timpul să mai gătesc ceva de-ale gurii. Aşa că opresc la „restaurantul” („Fabrica de sandvişuri”) din colţ şi comand o shaorma cu multă maioneză, o cola dietetică şi o cafea. Calculez. Exact 15 lei şi 15 minute ca să savurez cele comandate. Nu ştiu dacă sandvişul tău e la fel de delicios ca al meu, dar cu siguranţă nu mai avem suficient timp pentru cele trei feluri de mâncare pe care le gătea mama şi din care ne înfruptam toţi, dar cred că ne-am obişnuit deja cu „gustul fără gust” al minunatelor sortimente de mâncăruri fast-food. De la o vreme până şi mâncatul a devenit o chestiune mecanică. Nu mai simţim nimic decât senzaţia că ori am mâncat prea repede, ori era prea fierbinte, ori nu ştim când s-a golit farfuria. Cert e că acum degetele nu mai sunt o ţintă (adică nu ne mai lingem pe degete) şi singura problemă care ne mai rămâne este un stomac schingiuit. Dar, dacă asta ar fi chiar singura noastră problemă, ar fi ceva. Însă, din păcate, exact la fel stăm şi la capitolul relaţie cu Dumnezeu.
[...]
La întâlnirile noastre cu El vrem să credem că suntem la o cină romantică, pentru că El este Preaiubitul nostru… Însă lucrurile nu stau chiar aşa. Nici nu apucăm bine să ne punem pe genunchi că deja o zbughim spre uşă, că doar treburile sunt aşa de multe şi atâtea sunt de făcut. Dumnezeu, credem, ar putea să mai aştepte. Dar El, niciodată n-o să ne ofere o hrană preparată „în cuptorul cu microunde”. Nu. El ne-a (pre)gătit cu mult înainte să ne naştem o masă îmbelşugată din care să ne hrănim sufletele în fiecare zi. Şi ceea ce ar trebui să ne uimească e prospeţimea hranei pregătită special pentru noi: prospeţimea Cuvântului Său, Scripturile. Dar noi alegem mereu să molfăim roşcovele lumii pe care le vedem chiar gustoase, în loc să ne hrănim din bunătăţile pregătite pentru noi de Însuşi Dumnezeu.
De ce?...
De ce?...
De ce?...
RSS 2.0 feed, print, email this article:
- RSS 2.0 feed of this article, including comments.
- You can [print] this article or [email] it.
Comments:
Add new comment:
Comments can be submitted only by registered users.
© 2006 aercurat.com | All rights reserved
neatza!...poate nu am fost chiar prima care am citit acest mesaj chiar daca lam citit la7 dimineatza,cand ochiilii mi se scurgeau pe tastatura
) dar lam citit pe stomacu gollll
)
) )
raspunde acestui comentariu Friday, 26.01.07, 07:57:11felicitari norrishor!! ai lovit exact unde trebuia...recunoastem ca in ziua de azi ne hranim numai cu "sandvishuri" sau cel putin "punem Cuvantul lui Dzeu la microunde"....e ceva grav...
..."cat despre mine" ma rog sa perseverez in ai da lui TATI cele mai dulci clipe si cele mai importante, adica clipele de dimineata, in care se zice ca atunci "somnul e cel mai dulce "(nu ca nas zice si eu asta
GBY...
Cata dreptate ai... in loc sa ne hranim sufletele cu dragostea Lui si cu umplerea prezentei Lui alegem sa stam goi si flamanzi de multe ori, pana grijile si cotidianul lumii acesteia ajung sa ne "roada sufletul". Cred ca daca am reusi sa ne asezam impreuna cu El la "cina" ar avea grija sa ne incante cu o pace de nepatruns, bucurie, speranta si dragostea de nepriceput cu care doar un Dumnezeu poate sa ne iubesca.
raspunde acestui comentariu Friday, 26.01.07, 15:19:10fast food, fast love, fast life...
raspunde acestui comentariu Friday, 26.01.07, 18:48:23brainwash me oh Lord
suntem murdariti la creier zilnic de cultura in care traim asa incat de multe ori ce e rau n-i se pare bine
... si de multe ori, daca avem un gand si ne gandim la lucrul opus lui, acela e adavarul....
raspunde acestui comentariu Saturday, 27.01.07, 17:59:58hmm... si cand te gandesti ca cel putin 20.000 de pagini savurezi intr-un an... si Biblia nu reusim sa o citim macar odata...
raspunde acestui comentariu Tuesday, 30.01.07, 11:13:52bun gand... poate ne mai trezim si ne apucam de "treaba". Subnutritia spirituala e o boala grava si cand te gandesti ca nu se se face boala asta din lipsa ci din lene, neglijenta si alte indiferente...
Dumnezeu sa ne ajute sa ne alimentam corespunzator!
ai subliniat bine cu subnutritia... suntem niste subnutriti din cauza noastra... din pacate. oare cand ne-om trezi? si cand stii ca toate luptele de peste zi se dau in zori, ca puterea de peste zi o primim in zori? of... haideti la masa, dragii mei, la masa regala!
raspunde acestui comentariu Tuesday, 30.01.07, 11:25:29asa se pare... micul dejun e cea mai importanta masa
raspunde acestui comentariu Tuesday, 30.01.07, 11:27:16ma intreb ce ne impiedica sa mancam... sau daca mancam... de ce inghitim pe nemestecate... de ce nu savuram asa o masa... regala?!?
raspunde acestui comentariu Tuesday, 30.01.07, 11:29:43după ce au auzit Cuvântul, îşi văd de drum, şi-l lasă <b>să fie înăbuşit de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia,</b> şi n-aduc rod care să ajungă la coacere.
raspunde acestui comentariu Tuesday, 30.01.07, 11:32:37grijile ne arata cat de mult ne ingrijoram, cata credinta nu avem...
raspunde acestui comentariu Tuesday, 30.01.07, 11:34:35bogatiile ne arata pe ce punem pret, care sunt prioritatile noastre...
iar despre placeri...no commnet...acest cuvant spuen totul!
referitor la... "au auzit"... ma gandeam ca de multe ori nu facem decat sa-L salutam pe Dumnezeu si cam atat. trecem pe langa El, sarim poate chiar si peste salut... si asta pentru ca noi.... noi suntem mai importanti pentru noi insine...
raspunde acestui comentariu Tuesday, 30.01.07, 11:36:28of! da si asta e o problema...vrem sa fim noi sau eu si nimic mai mult. persoana noastra e cea care conteaza si singura care intereseaza. daca "eu" si planurile "mele" iasa asa cum vreau "eu" e bine! daca nu... incepem sa ne clatinam...sa intramin panica si apelam la EL care este plin de indurare si ne accepta si de data aceasta si asteapta sa ramanem cu EL... si facem asa un dute-vino pana intelegem ca lucrurile importante merita rezolvate in ciuda celor urgente...si incepem sa umblam cu EL desi umblarea cu EL ne costa renuntare si frangere... si frangerea provoaca durere... si... bucuria de a fi impreuna cu el. Deci alegem framantarea zilnica sau bucuria de a fi impreuna cu el?!
raspunde acestui comentariu Tuesday, 30.01.07, 11:45:08in momentul de fata ne multumim cu firimiturile si roscovele porcilor. cam atat ne dorim de la noi insine. ce sa mai spun... suntem de ras. cine sa ne mai inteleaga. suntem cu burtile sufletelor ....asa de goale, in timp ce Dumnezeu ramane mereu bun, Cuvintele lui vor fi mereu asa de gustoase, lapte si miere, mana cereasca... tot ce avem nevoie pentru un suflet energic, pentru vitalitate... dar noi? niste inchirciti. Iarta-ne, Doamne!
raspunde acestui comentariu Tuesday, 30.01.07, 11:50:22Amin!
raspunde acestui comentariu Tuesday, 30.01.07, 11:54:51cand vom putea rosti si noi ca si david?... "imi inseteaza sufletul dupa Tine, imi tanjeste trupul dupa Tine, intr'un pamant sec, uscat si fara apa."
raspunde acestui comentariu Tuesday, 30.01.07, 14:01:30E foarte adevarat ca de multe ori mancam "bufeturi reci" din bogatia de "mancaruri pt sufletelul nostru" si nici macar nu incercam sa gustam delicatesele pe care Tatal ni le serveste. Pacat! Ar trebui sa ne dorim acele "bucate tari" si sa le mancam cu pofta zilnic. sa ne ajute Tatal sa vedem cat de flamanzi suntem!
raspunde acestui comentariu Saturday, 03.02.07, 13:58:16sa ne ajute, si spun tuturor celor ce-L vor gusta: pofta buna, pofta sfanta!
raspunde acestui comentariu Monday, 12.02.07, 10:39:47tare's bune bucatele in ultima vreme
raspunde acestui comentariu Monday, 12.02.07, 19:21:15well,is bune totdeauna, numai apetitul nostru se schimba dintr-un motiv sau altul; cel putin asta am observat eu
raspunde acestui comentariu Monday, 12.02.07, 19:23:53