Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.
Parc
- Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
- Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
- Solutii IT [17.08.07 13:08]
- Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
- Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]
Downtown
- Intrebarea ?intrebatoare? [09.08.08 00:48]
- you about me - photo mode [09.08.08 00:38]
- 10 lucruri care .... [09.08.08 00:37]
- discutie libera [09.08.08 00:34]
- You about me [09.08.08 00:32]
Delectează-te cu… (partea I)Thursday, 11.05.06
Nu ştiu ţie cum îţi sună acest cuvânt, însă eu una am rămas uimită când am încercat să îl înţeleg. Aşa că am început să sap pentru a descoperi sensurile lui. Unul dintre ele este acela de bucurie, veselie. Oare poate fi Dumnezeu bucuria mea? Când sunt înconjurată de munţi de probleme şi îngrijorări, pot să găsesc eu bucurie în prezenţa Sa? Pot! El ştie mai bine ca oricine altcineva să-mi şteargă tristeţea de pe chip şi să pună în mine o veselie, o bucurie adâncă. Deschid din nou Scriptura şi găsesc atâţia oameni care au rostit: „Tu-mi dai bucurie în inima mea”, „înaintea Feţei Tale sunt bucurii nespuse”, „Cuvintele Tale au fost bucuria şi veselia mea”, „mi se bucură inima în Domnul”, „mă bucur de ajutorul Tău”, „inima mi se bucură, sufletul mi se veseleşte”, „mă bucur în Domnul şi sufletul meu este plin de veselie în Dumnezeul meu”, „mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mântuitorul meu”. Şi sunt nenumărate astfel de exemple de oameni care au găsit bucurie în Dumnezeu, care este sursa unei bucurii adevărate, a unei bucurii veşnice! Par învechite aceste cuvinte, nu-i aşa? Şi totuşi sunt atât de proaspete, atât de pline de viaţă! Să nu-mi doresc un Dumnezeu care să-mi fie bucuria, desfătarea? O, cât de mult îmi doresc…
Cuvântul desfătare mai are sensul de încântare. Şi cum ar putea să nu mă încânte un Dumnezeu atât de frumos ca al meu? Cum să nu mă încânte bunătatea Lui? Cum să nu simt încântare când pot să-i respir prospeţimea cu toţi porii sufletului meu? Cum să nu mă încânte zâmbetul Lui? Oare poate să nu ne încânte dragostea Lui atât de grijulie, felul în care ne răsfaţă? Cum să nu ne încânte modul lui de a ne privi, de a ne proteja, de a se implica în amănuntele vieţilor noastre? De atâtea ori i-am întrezărit mâna care dirija lucrurile în aşa fel încât nouă să ne fie bine! Cum să nu te încânte când ştii că Dumnezeul tău e nemărginit, că nu e limitat la un chip, la o formă de lut, de lemn sau de aur? Cum să nu te încânte când ştii că El locuieşte în tine? Să nu-mi doresc un Dumnezeu care să-mi fie încântarea, desfătarea? O, cât de mult îmi doresc…
Sensul cel mai drag mie al cuvântului desfătare este delectare! Şi-mi zic de data aceasta: „Domnul să îmi fie delectarea!”. Spunem că ne delectăm doar atunci când suntem preocupaţi de lucruri alese, pe care le preţuim, care ne înalţă, ne bucură, ne încântă, ne entuziasmează. Nu ne delectăm cu lucruri care nu ne plac, ne fac să ne simţim stânjeniţi sau incomod. Şi chiar, de multe ori, ceea ce înseamnă delectare pentru noi reprezintă lucruri nu foarte valoroase, ce produc o stare de bine, însă cu o intensitate redusă. Delectarea pe care o găsim în Dumnezeu produce o stare de mulţumire şi încântare adâncă, de o intensitate mult mai mare. Pentru ca Dumnezeu să-ţi fie delectarea, înseamnă să fii preocupat, să petreci mai mult timp cu El, în prezenţa Lui şi asta să te bucure, să nu mai poţi de nerăbdare să stai doar tu cu El. Cum să nu-mi placă o astfel de preocupare atât de înălţătoare? Să nu-mi doresc un Dumnezeu care să-mi fie delectarea, desfătarea? O, cât de mult îmi doresc… Te aştept şi mâine să descoasem împreună sensurile acestui cuvânt, desfătare.
-Norrishor
RSS 2.0 feed, print, email this article:
- RSS 2.0 feed of this article, including comments.
- You can [print] this article or [email] it.
Comments:
Add new comment:
Comments can be submitted only by registered users.
© 2006 aercurat.com | All rights reserved
Ce frumos articol, Norrishor!! Ce mult imi doresc ca Domnul sa imi fie desfatare!!
raspunde acestui comentariu Thursday, 11.05.06, 15:31:54Super tare.....
raspunde acestui comentariu Thursday, 11.05.06, 20:39:40Nu am cuvinte sa exprim exact ceea ce e in inima mea acum, dar cu siguranta m-am apropiat cu un pas (macar) de Domnu.
GBU norrishor
hnm, suna interesant abordarea. acuma imi vine in minte o problematica - nu mai tin minte cand am avut timp ultima data sa reflect asupra ei: mai au timp modernii sa se delecteze?
si nu ma refer la un fapt concret. asa, in general. cred ca suntem prea grabiti. am impresia ca uneori modernii uita pana si ca exista, ca poarta un spirit profund, care ii scoate din inertie, ca sunt ceva mai sus de natura din jur, pe care, nu zic, nu mai au vreme sa o bage in seama. si nu treba sa fii romantic pentru asta.
de ce si cum sa te delectezi? de o masina, de o vila, vacanta, literatura buna, amici..? nu mai stim, pe bune, sa ne delectam de ce cu adevarat merituos. din perspectiva asta, ii invidiez pe medievali. oamenii aia chiar au avut timp sa mediteze.
dar, mai mult, sa preferi sa faci timp sa te delectezi cu Dumnezeu, in prezenta Lui. sa-L intrebi ce-I place, ce nu, sa zambesti si sa stai la taifas cu El.
sunt de acord ca tindem sa cream un 'imago Dei' mai putin reverentios, la un moment dat. dar sa petrecem timpul zilei in sfera Lui de interes, de spiritualitate, de delectare, uite ce uitam sa facem. oare cum Se delecteaza El?
cred ca satan a castigat cu multi din crestinii de azi miza bataliei, smulgandu-i de langa inima lui D, din prezenta lui.
uite, mersi!, mesajul tau mi-a incordat tendoanele mintii. ai atins o problema chintesentiala, indeed. si am apreciat si felul in care ai facut-o, oratoric.
be blessed, rox.
raspunde acestui comentariu Thursday, 11.05.06, 22:06:40Într-adevăr, stăpânitorul acestei lumi pune tot felul de obstacole în relaţia noastră cu Domnul.
raspunde acestui comentariu Friday, 12.05.06, 10:22:40În goana după bani, după afirmare, nu mai avem timp pentru intimitate cu El, pentru delectare în prezenţa Lui.
Uneori,Îl aud spunându-mi: "azi n-am stat de vorbă". Atunci regret, regret pentru că într-adevăr aveam nevoie de un o clipă de bucurie, încântare în prezenţa Lui, pe lângă care am trecut. Şi s-a dus...Apoi mă consolez, gândindu-mă că va fi şi mâine o zi. Dar Domnul vrea să petrec timp cu El, să mă bucur în El. Da... vrea timpul meu. Am citit undeva că după modul în care ne investim timpul şi banii se pot stabili priorităţile pe care le avem în viaţă. Interesant....
Alteori, trăiesc cu intensitate momentul întlnirii cu El în intimitate. Şi e o stare de bucurie de nedescris, care îmi inundă tot corpul. Mi se bucură sufletul. Sau e o pace care întrece orice pricepere. Momentul acela constituie o sursă de energie pentru restul zilei care mi-a rămas. O adevărată metodă terapeutică.
O, cât îmi doresc ca Domnul să fie desfătarea vieţii mele!Ajută-mi, Doamne să ştiu să mă bucur de tine, să împlinesc porunca Ta, pentru că ştiu că şi Tu îţi vei îndeplini promisiunea: îmi vei da tot ce-mi doreşte inima.
Surprinzatoare comentariile voastre, ca intotdeauna! Ma uimeste felul in care ati reusit sa intrati in adancimile cuvintelor si sa lasati aripile Creatorului sa va invaluie inima. Nu-i asa ca e uimitoare aceasta delectare cu prezenta Lui?
raspunde acestui comentariu Friday, 12.05.06, 16:53:37norrishor, Dzeu sa-ti rasplateasca osteneala de a cauta si de a sapa si pentru "desfatarea" altora!
raspunde acestui comentariu Friday, 12.05.06, 22:13:24am observat de multe ori ca timpul meu parca creste si pot face mult mai multe si cu mult mai mult spor cand stau pe genunchii lui Taticu, si ma desfatez in prezenta Lui mai mult timp la inceputul zilei;
raspunde acestui comentariu Monday, 15.05.06, 16:50:24spurgeon cand stia ca va avea o zi grea statea din adins mai mult in rugaciune, chiar cate 2 ore dimineata; no wonder ca a avut atat de mult succes
God help us to seek your kingdom first!