Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.
Parc
- Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
- Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
- Solutii IT [17.08.07 13:08]
- Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
- Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]
Downtown
- cum se simte sufletul tau astazi? [09.07.08 01:36]
- jocul cuvintelor [09.07.08 01:35]
- De cate ori??? [09.07.08 01:33]
- Sunt un... / Sunt o... [09.07.08 01:23]
- 10 lucruri care .... [09.07.08 01:13]
Dor de casaMonday, 07.04.08
Autor: Cella
De ceva vreme ma gandesc la dorul de casa, nu dorul de casa parinteasca sau de casa in care stau acum, e vorba de casa de sus.
Vorbeam ceva vreme in urma cu prietenii ca daca as muri acum, n-ar fi prea "fun" pentru ca nu ar fi "toata lumea", m-as intalni cu tata, cu bunicii, cu un prieten si ... cativa cunoscuti. Banuiam eu ca as povesti cu ei, am rade, ne-am mai aminti de viata de "dincolo" insa ... la un moment dat s-ar termina amintirile si imi inchipuiam ca stau plictisita asteptand sa mai soseasca vre-un cunoscut ca sa mai am cu cine discuta.
De atunci insa gandul dorului de casa nu-mi da pace.
[...]
De ce vreau sa merg acasa? Ce inseamna de fapt "casa"? Unde te simti acasa? Pentru mine, casa aici, inseamna locul unde ma simt confortabil, locul unde pot sa plang fara sa ma deranjeze nimeni, locul unde daca peretii ar vorbi ar spune despre multe lupte, din unele am iesit biruitoare, din unele invinsa. Insa "casa" nu e aici. Aici, e doar "sedere temporara". Credeti-ma ca sunt momente in care nu ma simt ca-ntr-o sedere temporara. Si m-am tot intrebat de ce si ... am gasit ceva raspunsuri. Am gasit o casa in care ma simt bine, am conditii in care sa traiesc, sa ma simt bine, sunt in zona de confort - dorul de casa era mai mare cand timp de o luna nu am avut voce din cauza frigului din casa, cand vecina de langa mine urla de numa numa, numai cat auzea ca am intrat in casa - voiam "acasa" pentru ca imi era frica. Dar cand lucrurile s-au linistit si m-am mutat ... dorul de casa s-a mai potolit.
Revin cu intrebarea, ce este dorul de casa? E dorul de a fi in siguranta, de a fi undeva unde esti iubit, unde esti acceptat, unde te simti tu.
Dar ... am vazut in viata mea ca nu am acel dor fierbinte de "acasa" pentru ca material ma simt bine aici.
Dorul de casa il am cand ies de la doctor, cand ... relatiile o iau razna, cand banii nu mai ajung (sa ne luam salariile).
Mi-a fost jena de mine si imi este. Viata asta e doar o "oprire" spre eternitate. De ce ma simt asa bine aici? De ce mi se rupe inima de dor dupa tata, stiind foarte bine ca el e "acasa". De ce ma leg asa mult de oameni, de casa, de locuri? De ce nu am dorul fierbinte de casa? De ce nu ma luminez de bucurie cand privesc sau vorbesc despre cer?
Oare pentru ca privirile imi sunt indreptate mereu in jos? Si daca da, de ce?
De ceva vreme ma gandesc la dorul de casa, nu dorul de casa parinteasca sau de casa in care stau acum, e vorba de casa de sus.
Vorbeam ceva vreme in urma cu prietenii ca daca as muri acum, n-ar fi prea "fun" pentru ca nu ar fi "toata lumea", m-as intalni cu tata, cu bunicii, cu un prieten si ... cativa cunoscuti. Banuiam eu ca as povesti cu ei, am rade, ne-am mai aminti de viata de "dincolo" insa ... la un moment dat s-ar termina amintirile si imi inchipuiam ca stau plictisita asteptand sa mai soseasca vre-un cunoscut ca sa mai am cu cine discuta.
De atunci insa gandul dorului de casa nu-mi da pace.
[...]
De ce vreau sa merg acasa? Ce inseamna de fapt "casa"? Unde te simti acasa? Pentru mine, casa aici, inseamna locul unde ma simt confortabil, locul unde pot sa plang fara sa ma deranjeze nimeni, locul unde daca peretii ar vorbi ar spune despre multe lupte, din unele am iesit biruitoare, din unele invinsa. Insa "casa" nu e aici. Aici, e doar "sedere temporara". Credeti-ma ca sunt momente in care nu ma simt ca-ntr-o sedere temporara. Si m-am tot intrebat de ce si ... am gasit ceva raspunsuri. Am gasit o casa in care ma simt bine, am conditii in care sa traiesc, sa ma simt bine, sunt in zona de confort - dorul de casa era mai mare cand timp de o luna nu am avut voce din cauza frigului din casa, cand vecina de langa mine urla de numa numa, numai cat auzea ca am intrat in casa - voiam "acasa" pentru ca imi era frica. Dar cand lucrurile s-au linistit si m-am mutat ... dorul de casa s-a mai potolit.
Revin cu intrebarea, ce este dorul de casa? E dorul de a fi in siguranta, de a fi undeva unde esti iubit, unde esti acceptat, unde te simti tu.
Dar ... am vazut in viata mea ca nu am acel dor fierbinte de "acasa" pentru ca material ma simt bine aici.
Dorul de casa il am cand ies de la doctor, cand ... relatiile o iau razna, cand banii nu mai ajung (sa ne luam salariile).
Mi-a fost jena de mine si imi este. Viata asta e doar o "oprire" spre eternitate. De ce ma simt asa bine aici? De ce mi se rupe inima de dor dupa tata, stiind foarte bine ca el e "acasa". De ce ma leg asa mult de oameni, de casa, de locuri? De ce nu am dorul fierbinte de casa? De ce nu ma luminez de bucurie cand privesc sau vorbesc despre cer?
Oare pentru ca privirile imi sunt indreptate mereu in jos? Si daca da, de ce?
RSS 2.0 feed, print, email this article:
- RSS 2.0 feed of this article, including comments.
- You can [print] this article or [email] it.
Comments:
Add new comment:
Comments can be submitted only by registered users.
© 2006 aercurat.com | All rights reserved
intradevar suntem prea legati de pamant uneori si uitam ca Dumnezeu ne-a creeat pentru cer ,pentru o vesnicie imperuna cu El ... si uneori trebuie sa suferim ca sa ne dam seama ca locul pe care il numim ¨acasa¨nu e acasa...
raspunde acestui comentariu Monday, 08.05.06, 01:48:39