Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.
Site proudly sponsored by:
Unique Logo Design -
Logo Design services for all kind of businesses.
Logo Design services for all kind of businesses.
Ai incercat noul toolbar Aercurat.com ? - Functioneaza in Firefox si Internet Explorer! - Chat, ultimele articole, RSS!
Parc
- Cuvinte reci de pe buze uscate [04.09.08 16:07]
- Solutii IT [04.09.08 15:48]
- Functia ambigua a televiziunii [02.09.08 06:46]
- Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [02.09.08 06:24]
- Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]
Downtown
- poze ...cu comentarii :P [06.01.09 11:12]
- Dedicatii Muzicale si nu numai [06.01.09 11:11]
- jocul cuvintelor [06.01.09 11:06]
- Ce vrei sa.i ceri lui Dumnezeu? [06.01.09 11:05]
- Stresiune in rugaciune :) [06.01.09 11:04]
Dumnezeu si functia exponentialaMonday, 15.09.08
Autor: Neena
Citind recent "Idiotul" lui Dostoievski m-a surprins cat de actuala e analiza oamenilor mediocri, a celor care "nu se disting cu nimic, niciodata." Cautam de multe ori sa dam un sens spectaculos vietii si uitam ca intai de toate ni se cere sa fim oameni. Am fost creati in asemanare cu Dumnezeu si vedem la El extravaganta, bucuria de a risipi, de a da "din belsug, mai mult decat s-ar cuveni, boiereste."[N.S.]
Eu m-am multumit sa raspund cu masura.
[...]
Sa cred, dar nu prea mult. Insa pe Isus nu-L dezamageste numai lipsa credintei ci si atunci cand ne gaseste "putin credinciosi" in fata furtunii.
Sper in lucrurile de aici si nu stiu ce asteptari avea David cand se ruga: "Fie indurarea Ta peste noi , dupa cum o nadajduim noi de la Tine."
Iubesc sarac si tot mai profan si ambiguu inteleg dragostea. Si mi-ar fi greu sa raspund langa o mare a Galileii unui Isus insistent "Cristina, ma iubesti tu mai mult decat acestia?"
Suntem, cum spune Dostoievski, "buni la inima dar ne lipseste generozitatea". Si slujim de multe ori cu bucuria copilului trimis cu gunoiul dupa ce au inceput desenele.
Dumnezeu nu e o functie constanta asa incat orice valoare I-am da primim acelasi rezultat. E Dumnezeul care se lasa cucerit, care umple toate vasele goale, si de care ne putem apropia atunci cand investim mai mult.
Citind recent "Idiotul" lui Dostoievski m-a surprins cat de actuala e analiza oamenilor mediocri, a celor care "nu se disting cu nimic, niciodata." Cautam de multe ori sa dam un sens spectaculos vietii si uitam ca intai de toate ni se cere sa fim oameni. Am fost creati in asemanare cu Dumnezeu si vedem la El extravaganta, bucuria de a risipi, de a da "din belsug, mai mult decat s-ar cuveni, boiereste."[N.S.]
Eu m-am multumit sa raspund cu masura.
[...]
Sa cred, dar nu prea mult. Insa pe Isus nu-L dezamageste numai lipsa credintei ci si atunci cand ne gaseste "putin credinciosi" in fata furtunii.
Sper in lucrurile de aici si nu stiu ce asteptari avea David cand se ruga: "Fie indurarea Ta peste noi , dupa cum o nadajduim noi de la Tine."
Iubesc sarac si tot mai profan si ambiguu inteleg dragostea. Si mi-ar fi greu sa raspund langa o mare a Galileii unui Isus insistent "Cristina, ma iubesti tu mai mult decat acestia?"
Suntem, cum spune Dostoievski, "buni la inima dar ne lipseste generozitatea". Si slujim de multe ori cu bucuria copilului trimis cu gunoiul dupa ce au inceput desenele.
Dumnezeu nu e o functie constanta asa incat orice valoare I-am da primim acelasi rezultat. E Dumnezeul care se lasa cucerit, care umple toate vasele goale, si de care ne putem apropia atunci cand investim mai mult.
RSS 2.0 feed, print, email this article:
- RSS 2.0 feed of this article, including comments.
- You can [print] this article or [email] it.
Comments:
Add new comment:
Comments can be submitted only by registered users.
© 2006 aercurat.com | All rights reserved
"Si slujim de multe ori cu bucuria copilului trimis cu gunoiul dupa ce au inceput desenele."
ce-mi place comparatia asta. atat de familiara.
raspunde acestui comentariu Monday, 15.09.08, 10:57:16^ si mie mi-e familiara...
imi place ffffffff mult articolul tau, fff bine ai surprins realitatea din noi si poate cel mai sensibil punct, pentru de nu ne dam seama de el. facem putin si ne simtim buni..pe cand noi ar trebui sa dam totul
raspunde acestui comentariu Monday, 15.09.08, 12:58:24:-<
sa mai scrii, Neena!
eu ti-am zis si tu nu m-ai crezut...
iubesc realitatea ca Dumnezeul nostru se lasa cucerit. ne canta ademenitor iubirea Sa, ca apoi sa ne provoace la cautarea, gasirea si in cele din urma abandonarea sinelui in El...it's absolutely great...
raspunde acestui comentariu Monday, 15.09.08, 13:40:32thanks for sharing!
" Dumnezeu seceră şi unde n-a semănat: înseamnă că trebuie să dăm de la noi, să ne străduim, să dăm cu împrumut, să luăm iniţiative. Atitudinea de: parcă ce rău am făcut eu! eu n-am făcut rău nimănui! fac şi eu ce pot! dacă nu pot mai mult! este — vorba lor — o atitudine de gură-cască, se află în contradicţie cu parabola talanţilor şi vădeşte că n-am înţeles cât de grav e păcatul de lenevire şi cât de concret consideră Dumnezeu îndemnul: cerurile se cuceresc.
Nici cât de grav, de stârnitor ni se cer efortul şi năzuinţa spre imposibil, de nu chiar imposibilul însuşi.
— Cu Dumnezeu nu-i de glumit: „Ieşi din ţara ta şi din rudenia ta şi din casa tatălui tău", „Ia-ţi crucea ta", „Vino după mine", „Vegheaţi dar", „Spălaţi-vă şi curăţaţi-vă!", „Du-te şi strigă", „Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă".
Nu se stă locului; nu-i rost de încropire, de confort, de moale visare; Oblomov e osândit; în lene, boală şi nebunie nu-şi poate nimeni găsi pretext. (Şi nici măcar în dreptate: smochinul.)"
raspunde acestui comentariu Monday, 15.09.08, 14:55:43(Nicolae Steinhardt)
asa-i, seren, mersi ca ai pus fragmentul. e frustrant cand diferenta dintre cat stiu si cat pun in practica devine tot mai mare. poate "iesi din tara ta" pentru urmatoarele minute inseamna pur si simplu sa spal vasele sau sa fac cumparaturile pentru bunica. fara sens sa ma gandesc la "praful de pusca" atata timp cat n-am initiativa in lucrurile mici.
raspunde acestui comentariu Monday, 15.09.08, 20:12:10I LOVE YOU JESUS, si-ti multumesc atat de mult ca desi sunt mai putin decat mediocra de una singura, defapt sunt chiar nimic, cu Tine si in Tine sunt si pot totul.
raspunde acestui comentariu Tuesday, 16.09.08, 20:03:34Pericolul care ne paste atunci cand realizam diferenta dintre ce ni se cere si ce suntem poate lua doua turnuri - ori devenim activisti pentru a acoperi cat se poate prapastia ori o lasam moale de tot - ca oricum noi nu vom ajunge la acea credinta pe care El ne-o cere. In ambele ipostaze ma regasesc, in ultima in special, mai recent. Nu am pot sa zic ca stiu nici macar teoretic care ar fi calea de mijloc sau daca aceasta e cea mai buna cale. Ma bucur in prezent ca Dumnezeu inseamna si har si ca desi asteapta ca noi sa cucerim cerurile, pe de alta parte se coboara cu cerurile Lui inalte la noi, mangaind si oferind speranta si incredere.
raspunde acestui comentariu Saturday, 20.09.08, 12:43:32ma urmareste ideea asta tot mai mult in ultima vreme. mi'am dat seama ca in asta am devenit deficitara si ca mult mai usor ma avant spre nimicurile acestei lumi. ma lupt cu renuntarea la acele lucruri [pe care incet-incet le descopar asa, foarte specific] si investirea in a avea mai mult timp cu Dumnezeu. pentru mine, acum, asta am inteles ca inseamna investirea pe care o vrea Isus de la mine: timp cu El. si vad cum El apoi ma indreapta spre acele investiri in lucrurile vremelnice, dar care au efect etern in mine [da, chiar si spalatul vaselor].
raspunde acestui comentariu Monday, 22.09.08, 10:51:08si m'am gandit si la pericolul enuntat de anca mai sus. si cred ca echilibrul doar El poate sa il dea prin Duhul si harul sau.