Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.
Parc
- Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
- Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
- Solutii IT [17.08.07 13:08]
- Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
- Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]
Downtown
- Dedicatii Muzicale si nu numai [05.07.08 03:09]
- Ce-ai spune daca.... [05.07.08 02:28]
- dorinta corrupta :) [05.07.08 02:27]
- 'zicatori' [05.07.08 02:26]
- Ce pot face cu el... [05.07.08 02:24]
ESTI PRETIOS!!!Tuesday, 22.11.05
Iata ca am reusit sa scriu ceea ce mi-a schimbat modul de a gandi... prioritatea crezurilor mele... mi-am dat seama de importanta parerii Lui despre mine... eram mult prea atenta si ma copleseau "bulinele " celorlalti oameni... cand am citit aceasta brosura, m-am hotarat sa cred ca este adevarat ce spune "Mesterul meu"... ce zici daca afli si tu minunata relatare... te rog mult, ia o hotarare asupra modului tau de a gandi despre tine!!! Acesta este rolul mesajului de mai jos!!!
"Locuitorii din Wemmik, eroii povestirii noastre, erau niste omuleti mici, din lemn, ciopliti toti de un tamplar pe nume Eli. Acesta isi avea atelierul pe un deal, de la a carui inaltime se vedea intreg satul. Fiecare omulet era altfel. Unii aveau nasul mare, altii aveau ochii mari. Unii erau inalti, altii erau scunzi. Unii purtau palarie, altii purtau costum. Insa doua lucruri le erau comune: toti erau facuti de acelasi tamplar si traiau in acelasi sat.
De dimineata pana seara, zi de zi, omuletii faceau un singur lucru: lipeau etichete unul pe celalalt. Fiecare omulet avea o cutiuta plina cu stelute aurii si o cutiuta plina cu bulinute negre. Cat era ziua de lunga ii vedeai pe strazile satului lipind stelute sau buline unul pe celalalt.
Omuletii draguti, din lemn lustruit si frumos vopsiti, intotdeauna primeau stelute, dar aceia din lemn necizelat, cu vopseaua sarita, nu primeau decat buline.Tot stelute primeau si cei talentati. Unii puteu ridica greutati deasupra capului, altii puteu sari peste cutii inalte. Mai erau unii care stiau cuvinte dificile, iar altii care cantau cantece frumoase. Acestora toata lumea le dadea stelute aurii. Asa se face ca unii omuleti aveau trupul plin de stelute...
Ori de cate ori primeau cate o steluta se simteau atat de bine, incat isi doreaau sa mai faca ceva, ca sa ppoata primi inca una. Altii insa, nu stiiau sa faca prea multe lucruri si aveau parte doar de buline.
Pancinello era unul dintre acestia din urma. tot timpul incerca sa sara cat mai sus, ca ceilalti, dar intotdeauna cadeau la pamant. Iar cand ceilalti il vedeau jos , se adunau buluc in jurul lui si lipeau buline pe el. De multe ori se mai si zgaria in cadere, lucru pentru care mai primea buline negre. Iar dupa aceea, cand incerca sa explice omuletilor de ce cazuse, mereu spunea cate o neghiobie si toti se ingramadeau sa lipeasca si mai multe buline pe el.
Dupa un timp avea atat de multe, incat nu mai vroia sa iasa pe strada. Se temea ca va face iar ceva anapoda:cine stie, o sa-si uite palaria sau o sa calce intr-o balta...si imediata o sa primeasca bulinute!!!Adevarul este ca avea atat de multe buline, incat ceilalti omuleti veneau si lipeau altele fara nici un motiv.
"Merita multimea asta de buline negre", isi spuneau omuletii unii altora. "Este clar ca nu e bun de nimic!"
Dupa un timp, Pancinello a ajuns sa creada ce se spunea despre el: "Asa este, nu sunt bun de nimic!", isi spunea el. In rarele dati cand iesea din casa, statea cu cei care erau ca el, cu multe buline. Cu ei se simtea mai in largul lui.
Intr-o zi, se intalni cu un omulet total diferit de ceilalti:nu avea nici stelute, nici buline. Era din lemn si atat. Era o fata pe nume Lucia. Sa nu credeti ca oamenii nu incercau sa lipeasca etichete si pe ea! Incercau, numai ca nu ramaneau lipite, ci cadeau. Fiindca nu avea nici o bulina, unii o admirau atat de mult, inca se grabeau sa-i lipeasca o steluta. Dar nici una nu statea lipita. Altii insa o priveau cu dispret fiinca nu avea nici o stea si atunci vroiau sa-i lipeasca o bulina, dar si aceasta cadea imediat.
"Ca ea vreau sa fiu ", ii trecu prin minte lui Pancinello, " Nu mai vreau sa primesc etichete de la altii!" Asa ca o intreba pe Lucia cum se face ca ea nu are nici o eticheta. "Nu este mare lucru", ii raspunse ea. "In fiecare zi ma duc sa il vad pe Eli." "Pe Eli?" "Da, pe Eli, tamplarul, imi place sa stau cu el in atelier." "Dar de ce?" "Ce-ar fi sa descoperi singur? Du-te la el, sus pe deal!" Si cu aceste cuvinte, Lucia se intoarse si pleca. "Dar crezi ca ii va face placere sa ma vada?!?" striga el dupa ea. Insa Lucia nu-l mai auzi. Asa ca Pancinello se intoarse acasa, se aseza la fereastra si incepu sa seuite cum alergau omuletii de colo-colo, lipindu-si etichete unul pe celalalt. "Dar nu este drept!", isi spune el suparat. Si pe loc se hotari sa mearga la Eli. Se ingrepta spre deal si urca pe cararea stramta, pana ce ajunge in varf. Cand intra in atelier, facu ochii mari de uimire. Toate obiectele erau U-RI-A-SE! Scaunul era cat el de inalt. Ca sa vada ce se afla pe bancul de lucru, trebui sa sa se ridice pe varfuri . Ciocanul era lung cat bratul lui! Inghiti in sec si isi zise: "Eu aici nu raman!" Si se indrepta spre iesire. Dar chiar atunci isi auzi numele. "Pancinello, tu esti?" se auzi un glas patrunzator. Pancinello se opri. "Cat ma bucur sa te vad, Pancinello! Vino mai aproape, vreau sa te vad mai bine!" Pancinello se intoarse incet si il privi pe mesterul tamplar, un barbat inalt, cu o barba stufoasa. "Stii cum ma cheama?"il intreba Pancinello. "Binenteles ca stiu, doar eu te-am creat!" Eli se apleca, il ridica de jos si il aseaza langa el, pe banc. "Hmmm", murmura mesterul ingandurat, in timp ce se uita la bulinele negre ale lui Pancinello. "Se pare ca ai adunat multe etichete..." "N-am vrut, Eli! Am incercat din rasputeri sa fiu bun!" "Pancinello, copilul meu, in fata mea nu este voie sa te aperi! Mie nu-mi pasa ce spun altii despre tine!" "Chiar nu-ti pasa?" "Nu, si nici tie nu ar trebui sa-ti pese! Cine sunt ei- sa imparta etichete bune sau rele? Si ei sunt omuleti de lemn ca tine. Nu conteaza ce gandesc ei, Pancinello. Conteaza doar ceea ce gandesc eu. Iar eu cred ca est o persoana tare deosebita!" Pancinello incepu sa rida:"Eu, deosebit? De ce as fi deosebit? Nu pot sa merg repede, nu pot sa sar, vopseaua mi se duce. De ce as insemna ceva pentru tine?" Eli se uita la Pancinello, isi puse mana pe umarul lui micut si spuse incet: "Fiindca esi al meu, de aceea insemni foarte mult pentru mine!" Nimeni...Niciodata... nu-l mai privise astfel pe Pancinello...si, in plus, cel care-l privea astfel era chiar creatorul lui!Nici nu mai avea cuvinte... "In fiecare zi am sperat ca vei veni la mine,"continua apoi Eli. "Am venit fiindca m-am intalnit cu cineva care nu avea nici un fel de etichete," ii raspunse Pancinello. "Stiu, mi-a povestit despre tine." "De ea de ce nu se prind etichetele?" "Fiindca a hotarat ca este mai important ce gandesc eu despre ea, decat ce gandesc ceilalti.Etichetele se lipesc de tine doar daca le lasi." "cum adica?" "Etichetele se lipesc daca le consideri importante. Dar cu cat te increzi mai mult in dragostea mea, cu atat mai putin iti pasa de etichetele pe care ti le pun ceilalti oameni. Intelegi?" "Pai, nu prea..." Eli zimbi. "Vei intelege cu timpul. Acum iti va fi de ajuns sa vii la mine in fiecare zi, iar eu iti voi aduce aminte cat de important esti pentru mine." Eli il puse jos pe Pancinello. In timp ce acesta se indreapta spre usa, Eli ii spuse: "Nu uita, esti o persoana deosebita fiindca eu te-am creat! Iar eu nu gresesc niciodata!" Pancinello nu se opri din mers, dar gandi:"Cred ca Eli chiar vorbeste serios. Poate are dreptate!" Si chiar in clipa aceea cazu de pe el o bulina... (de Max Lucado)
Anne
RSS 2.0 feed, print, email this article:
- RSS 2.0 feed of this article, including comments.
- You can [print] this article or [email] it.
Comments:
Add new comment:
Comments can be submitted only by registered users.
cred ca toti ne aflam in aceasi situatie cu Pancinello...daca nu in situatia celor cu buline si stelute..dar vedeti? pentru oameni este necesar sa puna etichete pentru ca asta ne este firea...nu putem sa nu categorisim lumea, tot timpul va fi unul caruia ii vom da o steluta si altuia caruia ii vom da o bulina
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 15:37:01superb
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 15:42:14super...ms anne...chiar asha e...sau chiar asa ar trebui sa se intample...
)trebuie sa incetam sa ne mai pese de bulinele puse de altii ...sau de stelutze...
)
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 16:26:05si trebuie sa incetam sa mai punem buline...
ms ink o data ...
chiar azi am avut ocazia sa vb cu cineva despre aceste "etichete" pe care lumea le pune pe fiecare din noi ...
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 18:55:41discutam kt de mult ne judecam unii pe altzii fara sa ne cunoashtem ... shi cum cateodata ne punem noi singuri "stelutze" si astfel ne credem superiori altora ...
e foarte dureros sa vezi cum cineva pune o bulina neagra pe tine ... sa vezi cum totzi ceilaltzi primesc numai stelutze de toate culorile ... shi tu ... primeshti o simpla bulina ... shi neagra pe deasupra ... shi pe langa asta ... primeshti ocara tuturor care te vad ... ocara tuturor celor care au stelutze ... pt k cei care sunt k tine ... ei nu te ocarasc ... pt k shtiu cum e sa ai buline negre ....
e dureros ... asha-i ... cateodata preferam sa avem cat mai multe stelutze din partea cator mai multzi oameni ... pt k ... pentru noi conteaza asha de mult ce cred ceilaltzi despre noi ...
cred k pe Dumnezeu Il doare k nu mergem in fiecare zi la El ... k nu mergem in fiecare clipa cand cineva ne ocareshte ... pt k El sa ne spuna kt de valoroshi suntem pt El ... shi cat de mult ne iubeshte El ...
din cauza asta suntem atat de dezamagitzi de noi inshine...
mai ales dak cineva ne spune k suntem "oameni de nota 0 " ... shtiu p cineva caruia i s-a spus asha ... shi nu mah ashteptam din partea acelui om la asha cva ... credeam k ... poate mai mult decat atat ...
dar ... ashtia suntem noi ... oamenii ... buzunarele ne sunt pline de buline negre shi de stelutze ...
pan nu ne golim buzunarele de etichete ... lumea n-o sa fie mai buna ...
...j4ever
uneori ma gandeam ca fiind crestina nu mi se va intampla niciodata acest lucru,,,,dar spre dezamagirea mea....m-am uitat prea mult la etichetele puse de oameni in loc sa ascilt de dumnezeu...
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 19:17:38super articol...exact ce aveam nevoie in aceste zile!
nu stiu de ce ma enerveaza articolul asta. pur si simplu ma enerveza.
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 20:42:00poate pentru ca ma enerveaza in general hrana gata mestecata si preambalata? poate!
super articol multumim anne....
asta mio placut la el cel mai mult ca no bagat in seama etichta pusa de acel om...
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 21:36:02j4ever... shtiu shi io omu ala... da eu admir pe omul ca ruia i s-a zis cai de nota 0 shi a facut ca shi lucia... nu a lasat eticheta sa se lipeasca de el!! inca ia dat una peste nas shi la ala care io zis asha
RESPEKT MAXIM pt LuLu!!!! pt ca asha il cheama pe ala "de nota 0"....
Domane ajtane sa fim toti asha!!!
VeNoM
ca shi LuLu ma refeream scuze da mam prea grabit cand am scri comentu
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 21:38:54ghitza contra2 ... ?
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 21:40:35pacat k t enerveaza ...
pacat k ... nu shtii sa apreciezi un om care a impartashit cu tine cva ce el a gasit intr-o broshura ...
...j4ever
Intradevar este o morala pentru cei care se indoiesc de Dumnezeu si pentru cei pe care ii intereseaza ce spun altzii despre ei.Intr-un fel e normal sa te intereseze ce cred altii despre infatzisarea ta ka sa vezi dak ai putea sa ti-o schimbi...aceasta e parerea mea...multzumesc
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 21:52:00m-am hotarat sa am incredere in mine!
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 22:29:13tocmai asta ma enerveza domnule j4ever... soiul asta de existenta traita in umbra placuta a povestirilor de tot felul care ne fac viata suportabila si traibila, povestiri care intotdeauna se termina frumos, cu happy-end si invataminte.
)))
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 22:49:14pur si simplu viata nu e asa. viata, de cele mai multe ori, sucks. iar de restul datilor sucks big time
in viata reala, fericirea e o pauza pe care o primim si nu o stare de normalitate.
oh..f fain
raspunde acestui comentariu Tuesday, 22.11.05, 23:06:51chiar ma simteam in seara asta ca Pancinello..ce fain iti raspunde Domnul...8->
domnule ghita contra2(ca sa pastram o amabilitate kre mi s pare numa asha formala)... viatza fara Dumnezeu ... sucks big time ... asta asha ii ...
raspunde acestui comentariu Wednesday, 23.11.05, 00:21:52da cu El ... e doar o calatorie p pamantu asta...
imi pare rau k pt tine fericirea ii o pauza ... shi nu o stare d normalitate ...
dak am invatza sa ne bucuram shi de cele mai obishnuite shi neinsemnate lucruri ... alta ar fi viatza ...
sorry dak pt tine viatza nu ii asha de roza ...
hope k o sa fie mai bine ...
Domnu cu tine
...j4ever
ma tem ca prin ceea ce spui doar imi intaresti spusele.
raspunde acestui comentariu Wednesday, 23.11.05, 01:14:42intr-adevar, "DACA am invatza sa ne bucuram shi de cele mai obishnuite shi neinsemnate lucruri", daca....., daca....., daca....., abia atunci am putea numi starea de fericire drept normalitate. asa ca pana atunci, pentru amandoi, ca vrei sa o admiti sau nu, spusele tale o dovedesc, viata e roz, doar pe ici pe colo, pe unde a scapat neatinsa de mucegai.
Ideea povestirii nu era catusi de putin ca viata ar fi roz. Fiecare parabola isi propune sa sublinieze un anumit lucru si aceasta in nici un caz nu isi propunea sa arate ca viata e roz. Din contra... eu am gasit foarte legata de realitate parabola de mai sus, intr-adevar de cele mai multe ori punem etichete inainte de a cunoaste un om cu adevarat, e prea mare efortul de a cunoaste omul asa ca e mai comod sa ii pui o eticheta si nu mai trebuie sa iti bati capul sa cunosti aspectele atat de variate si complexe ale unei fiinte umane. Si inca un adevar al parabolei... nu trebuie sa crezi in etichetele pe care cei de langa tine ti le pun bazati pe o cunoastere superficiala a ta. Ultima eticheta care mi-a fost lipita a fost "ca sunt incuiat, ingust" si cand i-am cerut persoanei sa imi spuna ce o face sa creada asta despre mine ... nu a mai stiu ce sa spuna. Vorba aia critica constructiva nu strica, chiar daca nu e placuta dar etichetele puse doar din moftul cuiva multam fain da nu avem nevoie. Adevarul e ca doar timpul petrecut cu Creatorul ne poate vindeca si da o imagine corecta de sine. Si e ciudat, uneori e greu parca si sa te lasi iubit.
raspunde acestui comentariu Wednesday, 23.11.05, 08:31:34domnule Ghita contra restu...
raspunde acestui comentariu Wednesday, 23.11.05, 08:56:14sunt cu tine.
si pe mine ma enerveaza hrana gata mestecata. trebuie doar sa inghitzi...
dar fericirea mea nu vine din stradania/munca mea de a-L gasi pe Domnul, ci din primirea prin credinta a dragostei Lui, care a lucrat cu sange gasirea mea.
totusi viata mea e frumoasa si fericita.
dar lumea in care traiesc este rea si putreda.
si astept iesirea mea completa din lumea asta, cand Domnul meu ma va chema.
Acolo Domnul imi va da fie o stelutza, fie o bulina.
Tu ce o sa primesti?
O sa primesti sa fi iubit AZI? e cumva tare greu... si vrei sa faci ceva ca sa meriti?
NU meritzi!!!
domnule daniel, sa speri intr-o lume mai buna, fie si dupa moarte, e un lucru bun si laudabil. insa lumea buna de dupa moarte nu garanteaza in nici un fel o lume buna si fericita acum. si nu legitimeaza defel tehnicile de acoperire cu staniol si bagatul sub pres a prezentului - de multe ori ne este frica sa fim nefericiti, sa ne razvratim, sa fim 'ghita contra' daca vreti, de teama ca asta ar perverti idea noastra despre ce inseamna o viata ferticita si implinita.
raspunde acestui comentariu Wednesday, 23.11.05, 10:55:41Domnul iti va da fie o steluta, fie o bulina?!? cum adica, daniel? acum tie ori iti place sa te contrazici, fie nu ai inteles deloc mesajul parabolei, fie, si cel mai probabil, in adancul sufletului tau ii dai dreptate lui ghita contra2. pai cum adica? daca chiar si Dumnezeu ne da stelute sau buline, cand noi spunem despre el ca e bun si nepartinitor, ca ne iubeste pe toti in aceeasi masura....cum vine asta? eu zic sa te mai gandesti o data...:p
raspunde acestui comentariu Wednesday, 23.11.05, 11:33:36in alta ordine de idei...sunt ataaaaaat de deacord cu tine, ghita contra2. viata e intr-adevar un sir nesfarsit de greutati, mizerii, mucegai cum ai spus tu. dar cred ca daca am reusi sa valorificam acele scurte si rare momente in care suntem fericiti, daca am reusi...stiu ca sunt multi de daca, dar altfel decat facand planuri si punandu-le in practica nu se poate. :p eu zic sa nu mai fim asa de pesimisti, si sa incercam sa vedem partile bune ale vietii. si da, sa incercam sa ne cream propriile parabole, propriile teorii care sa ne faca sa ne schimbam unghiul din care privim lucrurile, pt ca acceptarea fara nici un fel de rezerva a "hranei gata mestecate"...nu-i o treaba chiar buna...
cred ca nu s-a inteles mesajul povestiri, ce a vrut autorul sa spuna, povestea nu trebuie luata ca un text biblic si hai sa vedem ce inseamna fiecare "yota" (virgula).
raspunde acestui comentariu Wednesday, 23.11.05, 13:19:24idea principala povesti este sa nu judeci si sa dai calificative asta este dreptul lui Dumnezeu, iar daca el nu judeca ce drept avem noi? A doua idee majora cred ca este sa nu iei in seama etichetele care ti le pun ceilalti pentru ca nu au valoare din moment ce nu suntem indreptatiti sa dam. Nu avem nici un drept sa spunem (etichetam) ca un om este bun sau rau, pentru ca "cunoastem in parte". Si desi mi s-ar parea totusi ca avem dreptul sa dam "stelute" cred ca si pana in lucrul asta suntem subiectivi si putem gresi. Dar o incurajare e intodeauna bine venita.
Skadi cat despre Dumnezeu sa sti ca pune buline sau stelute, dar nu acum, caci viata de acum e timpul de HAR in care Dumnezeu nu pune etichete ci le pastreaza pentru "viata ce va sa vie" cand nu se mai dau jos.
... a da am uitat cea mai importanta idee. In ochi lui Dumnezeu suntem "mai de pret decat multe vrabi" din moment ce a dat totul pentru noi.
raspunde acestui comentariu Wednesday, 23.11.05, 13:22:11cat de repede si cat de usor ne lasam influentati de ceea ce ni se spune, in special daca ni se spune de catre cei care au sute de stelute, pt ca ii consideram undeva mai sus decat noi....
raspunde acestui comentariu Wednesday, 23.11.05, 14:04:36"mania etichetatului" o avem in fire...
cat de greu e sa te poti abtine sa nu comentezi... sa fi iimpasibil cand ti se ofera o steluta sau o bulina...
sa poti sa taci cand nu esti intrebat...
asta e un dar de la Dumnezeu pt care ma rog, nu doar pt mine
Anne ai o stelutsa aurie de la mineee, ti-o bag in buzunarel ca oricum nu sta pe tine :p
) .. superb .. absolut .. multumesc mult de tot ..
raspunde acestui comentariu Wednesday, 23.11.05, 16:40:02Smile,
G.
mex mult pt articol....mi-am dat seama intr-un final ce ar trebui sa fie prioritar in viata mea...toti anii astia am luptat ca cei din jur sa fie mandri de mine...cred ca e momentul sa fie Dumnezeu mandru de me...Si cel mai frumos e ca pentru aceasta nu trebuie sa fac nimic...nu trebuie sa invat cel mai bine si nici sa fiu cea mai frumoasa sau sa reusesc in tot ceea ce trebuie sa fac....E de ajuns sa fiu eu,cu imperfectiunile mele,cu defectele mele pt ca El tocmai pt acestea ma iubeste...D c ne trebuie atat timp sa vedem asta?????
raspunde acestui comentariu Wednesday, 23.11.05, 21:55:33etichete ... cre k ar trebui sa facem un cosh special pentru ele ... unul care sa itzi spuna automat k conteaza "ce esti tu in ochii lui Dumnezeu" si nu in ochii oamenilor ... pt k de-atatea ori uitam asta ...
raspunde acestui comentariu Thursday, 24.11.05, 01:30:07...j4ever
cred k fiecare dintre noi ne regasim in aceasta istorioara....chiar si eu.....de multe ori ma gandeam "oare ce cred ceilalti despre mine?" dar nu ma intrebam "dar Dumnezeu oare cum ma vede?"....dar multumesc Lui k m-a facut sa inteleg k nu conteaza ce spun cei din jur despre mine ci doar "ce sunt eu in ochii lui Dumnezeu" asa cum ai spus si tu j4ever .
raspunde acestui comentariu Thursday, 24.11.05, 13:41:00Have a nice day!