Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.


Archives

Parc

  1. Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
  2. Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
  3. Solutii IT [17.08.07 13:08]
  4. Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
  5. Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]

Downtown

  1. Ce-ai spune daca.... [05.07.08 02:28]
  2. dorinta corrupta :) [05.07.08 02:27]
  3. 'zicatori' [05.07.08 02:26]
  4. Ce pot face cu el... [05.07.08 02:24]
  5. acrostih [05.07.08 02:22]

Nimeni nu-ti poate fura visele.Thursday, 03.11.05

poveste

Pamantul pe care statea acum era jilav. Se lasa seara si umbrele se lungeau printre copacii intre care ajunsese. Nu isi mai aducea aminte de cand era in aceasta padure. Isi stranse mantia in jurul lui si isi rezema capul de trunchiul copacului gros. Inchise ochii si zambi. Este atat de frumos, isi zise. Cerul, luminile, mirosul, fluturii, pestii. Totul. Ii iera frica sa-si deschida ochii, ca nu cumva sa se trezeasca din visare.
- Dormi? Il clatina piticul cu barba lunga.
Se scutura si isi indesa caciula pe cap, dar nu-si deschisese ochii.
- Te caut de atata vreme! Striga roscovanul. Hai, scoala-te, mai avem cale lunga de facut.

Se simtea trist. Calatorea impreuna cu piticul roscovan de prea mult timp. Nici el nu mai stia de cata vreme. Uneori, ca si dimineata, reusea sa scape de privirile lui agere, si se oprea sa viseze. Da, da. Sa viseze. Era interzis sa visezi in Tara Negurei. Trebuia sa umblii. Sa te misti tot timpul. Nu aveai voie sa te odihnesti. Si toti visatorii erau paziti de cate un pitic roscovan.
- De ce ma tem oare de piticul asta?
Nu avu insa timp sa se gandeasca prea mult, ca Furchim, ii si puse in spate legatura de carbuni.
- Ia-o si du-o acolo, ii spuse roscovanul, aratandu-i un pisc de munte golas.
- Si fa bine si te intoarce inainte de apusul soarelui, ii spuse acesta amenintandu-l cu toporisca pe care acum o avea la mana.

Era deja amiaz si calea era lunga. Simti cum la primi pasi pe urcus, incepusera sa-l paraseasca puterile. Auzise soapte in padure, sau i se paruse cel putin, cum ca daca nu ar mai manca din mancarea roscovanilor, ar reincepe sa doarma. Nu mai mancase nimic de cateva zile bune si daca ar fi pus povara jos, ar fi pierdut timp pretios. Se impiedica insa de o piatra, aluneca printre ferigile inalte si pierzandu-si echilibrul se rostogolii inspre potecile ascunse ale padurii.

Se trezi cu o durere puternica de cap si rasufla usurat vazandu-se in dormitor. Visa acelasi vis de peste o saptmana si isi dorea atat de mult sa viseze iar, ca si atunci, in vis. Cer, lumini, miros, fluturi...

Brusc, isi ridica privirea spre mine, si printre filele caietului patat de cerneala care picura din varful penitei mele, imi spuse:
“Viseaza, omule. Inchide ochii, opreste-te din alergare, ignora piticul roscovan pentru ca nu-ti face nimic. Daca mori tu, moare si el. Lasa-te pe spate, si pleaca! Calatoreste. Construieste! Zboara. De cand n-ai mai zburat? De cand n-ai mai vizitat taramurile magice ale povestii? De cand n-ai mai batut cararile padurilor cu copaci pana la cer? Vorbeste cu ingerii si invinge demonii! Pune-ti coroana de print pe cap si da bice armasarului alb. Si nu te opri decat atunci cand in inima ta, povestea va prinde radacina, si cand ochii tai, vor putea sa vada dincolo, si cand ii vei tine deschisi.”

radune permalink

RSS 2.0 feed, print, email this article:

Comments:

  1. [1] from: cella
    cella

    Dox, asa multumesc pentru indemnul asta ...

    raspunde acestui comentariu Thursday, 03.11.05, 08:05:05
  2. [2] from: laspin
    laspin

    si io, Dox:P

    raspunde acestui comentariu Thursday, 03.11.05, 09:48:16
  3. [3] from: serendipity
    serendipity

    aaa...suuuuper fain :P si poza ii super, ca dintr-un vis de-al meu :)
    visele ne dau aripi..deci, sa zburam! :)

    "i'm just a dreeeeamer who dreams a better place :) "

    raspunde acestui comentariu Thursday, 03.11.05, 09:53:53
  4. [4] from: Skadi
    Skadi

    ce ai putea sa iti doresti mai mult, decat sa iti incepi ziua cu un articol ca si acesta? merci, dox

    raspunde acestui comentariu Thursday, 03.11.05, 10:03:41
  5. [5] from: ane

    Acest mesaj a dat culoare zilei de astazi...multumesc DOX...GBU!!!

    raspunde acestui comentariu Thursday, 03.11.05, 10:53:10
  6. [6] from: cris

    E un articol frumos... Si... Intr-adevar, de multi ori suntem prinsi de activitatile zilnice si uitam ca viata nu e doar atat. Nu ne permitem sa visam, sa calatorim, sa zburam... Dar e atat de minunat sa fii "plecat" pentru un timp din lumea aceasta, sa simti ca ai aripi si ... sa zbori. Sa te "incarci" si sa revii cu forte noi. Sa dai contur povestii tale; sa prinda radacini...

    raspunde acestui comentariu Thursday, 03.11.05, 11:58:47
  7. [7] from: forgiven3ever

    Am invatat ca nici un vis nu-si are rostul daca Dumnezeu nu face parte din el. :)

    Happiness keeps You Sweet,
    Trials keep You Strong,
    Sorrows keep You Human,
    Failures keeps You Humble,
    Success keeps You Glowing,
    But Only God keeps You Going!

    raspunde acestui comentariu Thursday, 03.11.05, 22:58:42
  8. [8] from: alina_me

    cred ca cea mai placuta activitate pt a iesi din stresul cotidian este sa intram in minunata lume a visului...cel mai placut e atunci cand ti-o construiesty tu singur...faci ca totul si toti sa fie pe placul tau...shy atunci..chiar ca simti ca prinzi aripi!!!

    raspunde acestui comentariu Friday, 16.12.05, 17:52:52
  9. [9] from: Bethy

    very nice:) serios...o adevarata incurajare pt zilele astea...:)

    raspunde acestui comentariu Saturday, 17.12.05, 21:46:17
  10. [10] from: kutezatorul

    Vis

    S-a Înecat În crunte lacrimi Însinguratu-mi vis
    şi-alunecând din nemurire,
    s-a prăbuşit În larg abis.

    Ai dezertat, o vis nebun!
    Uitând În urmă orice stea,
    te-ai Înjosit să mori ca un mişel,
    Învins În lumea mea?

    De ce nu te-nfrăţeşti o vis al meu
    cu alte vise asemeni ţie?
    De ce plecat-ai capul Înspre albe flori,
    când solia-ţi era să mă vesteşti În veşnicie?

    Eşti istovit de drum? Ti-e duhul frânt?
    Pleci capul Înaintea celor ce omoară visul?
    De ce cu un picior loveşti În nemurire
    şi cauţi să te stingi cu-atâta-avânt?

    Nu Înţelegi?
    ÃŽţi vei găsi pieirea, uitat de bocitoare, În pământ.
    Şi-apoi Înstrăinat de ne-nblânzite năzuinţe,
    În ziua umbrelor de fum,
    chiar eu am să te frâng.

    Vei fi altarul meu de jertfe stinse.
    Vei fi ca umbra uscăciunii unui crin,
    şi-am să te-ngăim atunci prin oarbe vise:
    „A fost odată visul unui glas divin”

    k.

    raspunde acestui comentariu Friday, 13.01.06, 12:14:19

Add new comment:

Comments can be submitted only by registered users.