Autor: Palu

Poti plange lacrimile altei persoane? Poti fi tu, la fel de afectat ca cel in cauza? Poate dragostea ta pt cel doborat sa simta durerea lui? Pot eu, sa plang pentru tine? Poate durerea ta sa sfasie carnea mea? Pot fi eu cel care simte durerea prietenului meu? Poate fi o relatie atat de stransa, incat o bucurie sa fie traita de amandoi la acelasi nivel, iar o tristete, o amaraciune sa poate fi traita de la distanta...din ruine?

Pot fi eu persoana care nu te lasa la greu, persoana care vrea sa fie alaturi de tine cand zborul devine cadere, cand bucuria se preface in tristete, caldura in ger....dulceata zorilor, in amaraciunea nopti... iar inima in lacrimi... suntem frati de cruce, frati de sange, de cand ne stim... dar, daca candva te voi dezamagi... nu voi putea fi eu acela langa tine, prietenul meu...ma vei putea ierata?

[...]

Vei putea ierta momentul in care lacrima ta este doar a ta, iar eu, nu voi fi langa tine... viata asta ne plimba, ne cerne, ne arunca, ne desparte... viata vrea sa scoata ce e mai bun din noi... si incercand sa ia ce e mai bun din noi, ne face mai buni... momentele cand viata vrea sa te ia de langa mine, sunt momentele in care eu, trebuie sa lupt.. trebuie sa lupt pentru dreptul de a fi alaturi de tine.. pentru dreptul de a plange cu tine si de a fi alaturi de tine... lupt, pentru ca viata vrea sa ma departeze de fratele meu, iar eu nu as putea trai, daca nu ii pot impartasi durerea...

nu pot trai doar cu lacrimile mele, fata mea trebuie sa fie udata si de lacrimile tale... pentru ca vreau sa fiu langa tine, cand ai nevoie, vreau sa simt greutatea poveri tale... vreau sa stii ca sunt cu tine cand lupta e crancena, cand nu mai vezi lumina victoriei, nu mai vezi nici macar lumina infrangeri, ci esti prins in intunericul momentului, in disperarea clipei... iar eu vreau sa fiu langa tine...

te iubesc prietene drag.... pentru ca sunt momente in care prietenul e tot ce ai... si sunt momente in care tot ce iti doresti e un prieten care sa planga cu tine...