Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.
Site proudly sponsored by:
Unique Logo Design -
Logo Design services for all kind of businesses.
Logo Design services for all kind of businesses.
Ai incercat noul toolbar Aercurat.com ? - Functioneaza in Firefox si Internet Explorer! - Chat, ultimele articole, RSS!
Parc
- Cuvinte reci de pe buze uscate [04.09.08 16:07]
- Solutii IT [04.09.08 15:48]
- Functia ambigua a televiziunii [02.09.08 06:46]
- Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [02.09.08 06:24]
- Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]
Downtown
- Mafia 9 - Drumul matasii - Ziua 6 (probabil ultima zi) [07.01.09 01:11]
- Despre Biserica [07.01.09 01:00]
- cum se simte sufletul tau astazi? [07.01.09 00:34]
- discutie libera [07.01.09 00:33]
- Ultimul FILM vazut + aprecieri [07.01.09 00:09]
Prietenilor meiThursday, 25.09.08
Autor: Delia Croitor
.jpg)
Clujul secolului XXI , o seara de vineri impanzita de multa lume, in special de tineri ce ieseau din cinematograful Republica dupa ce au vizionat filmul "Cronicile din Narnia". Parculetul din piata Mihai Viteazul a fost transformat spontan in scena unui teatru in aer liber datorita unui ciorchine de tineri zglobii, care, impinsi de fiorii, verva tineretii, au inceput inconstient sa-si joace rolul.
Prietenia si ceva mai mult de atat parea sa-i lege, sa-i armonizeze. Dupa o saptamana de ”stresiune”, in care fiecare a fost fie pe val- plutind sau sub val-supravietuind, a urmat eliberarea sub diferite scenete, acte ale tensiunii adunate de-a lungul zilelor: poze caraghioase, replici haioase, strambaturi chinuite, ras jovial si zgomotos, plimbare nocturna pe strazile, prin parcurile Clujului, intr-un decor cu luna plina, luminoasa si voluminoasa, un vant caldut ce-i insoteste, voie buna, tinerete, armonie, bucurie si prietenie!
[...]
Ce bine mi-am jucat si eu rolul pe scena! As putea numi piesa "Cantul tineretii". Clipe fugare caci acum e toamna! Privesc la monitorul de gheata fotografiile cu prietenii care vor reveni curand dupa vacanta de vara. As vrea sa-i desprind din imaginile fara viata si sa strig: mi-e doooooooooor !!!
Oameni fiind, ne temem, fugim de singuratate... prin urmare... cautam sa avem prieteni, cunoscuti, apropiati. Fiind studenta in Cluj, departe de casa, prietenii au devenit oarecum familia mea: mi-i aleg cu grija, le acord cu greu increderea, mi-i fac greu si renunt la fel de greu la ei.
Ca un dangat de clopot mi se sparge insa in suflet amintirea unor prietenii care nu s-au incheiat cu amintiri parfumate, ce mi-au lasat cute sau poate pe care chair eu le-am creat. Zicala ”prietenul la distractie se cunoaste“ nu se potriveste cand inima ne e franta si avem nevoie de alinare. Distractia, comportamentul actoricesc cu aspect de balci, de “gasca”, lenea sufleteasca nu sunt ceea ce cautam cand privirile ni-s arse de durere, cand ne purtam fruntea in maini de tristete iar inima ne e zdrobita de singuratate. Si ma intreb de cate ori n-am fost decat un bun actor pe scena – un prieten de suprafata in relaitate?
Cineva imi spunea ca relatiile se nasc si mor. Negam cu inversunare aceasta afirmatie ... pana cand am ajuns sa vad cum mor sub ochii mei relatii cladite in timp, in care am investit timp, in care am participat cu fiecare bataie a inimii mele. Le-am dat drumul, le-am lasat sa se scurga printre degete, neputiincioasa. Aveam de ales? Cat de usor ne e sa zbarcim cuvantul prietenie!
Nu, nu pot sterge cu buretele oameni pe care i-am scris in mijlocul sufletului, care s-au semnat in inima mea. Nu am incapatanarea marii de a trece mereu si mereu ca valul peste un gest ce odata m-a uimit, un zambet ce odata m-a inveselit, o privire care odata m-a incalzit, o vorba care odata m-a alinat, brate deschise ce odata m-au primit, un sut ce odata m-a facut brusc sa inaintez.
Pentru nimic in lume nu v-as schimba pe voi cei ce-mi sunteti prieteni, pt ca de multe ori m-ati invatat, m-ati ajutat sa iubesc viata, prin voi L-am vazut pe EL ! Am inteles ca uneori insa actorii se schimba, isi joaca rolul, pleaca si vin altii pe scena vietii. Ramane insa mereu un singur prieten credincios care e si Marele Regizor!
Clujul secolului XXI , o seara de vineri impanzita de multa lume, in special de tineri ce ieseau din cinematograful Republica dupa ce au vizionat filmul "Cronicile din Narnia". Parculetul din piata Mihai Viteazul a fost transformat spontan in scena unui teatru in aer liber datorita unui ciorchine de tineri zglobii, care, impinsi de fiorii, verva tineretii, au inceput inconstient sa-si joace rolul.
Prietenia si ceva mai mult de atat parea sa-i lege, sa-i armonizeze. Dupa o saptamana de ”stresiune”, in care fiecare a fost fie pe val- plutind sau sub val-supravietuind, a urmat eliberarea sub diferite scenete, acte ale tensiunii adunate de-a lungul zilelor: poze caraghioase, replici haioase, strambaturi chinuite, ras jovial si zgomotos, plimbare nocturna pe strazile, prin parcurile Clujului, intr-un decor cu luna plina, luminoasa si voluminoasa, un vant caldut ce-i insoteste, voie buna, tinerete, armonie, bucurie si prietenie!
[...]
Ce bine mi-am jucat si eu rolul pe scena! As putea numi piesa "Cantul tineretii". Clipe fugare caci acum e toamna! Privesc la monitorul de gheata fotografiile cu prietenii care vor reveni curand dupa vacanta de vara. As vrea sa-i desprind din imaginile fara viata si sa strig: mi-e doooooooooor !!!
Oameni fiind, ne temem, fugim de singuratate... prin urmare... cautam sa avem prieteni, cunoscuti, apropiati. Fiind studenta in Cluj, departe de casa, prietenii au devenit oarecum familia mea: mi-i aleg cu grija, le acord cu greu increderea, mi-i fac greu si renunt la fel de greu la ei.
Ca un dangat de clopot mi se sparge insa in suflet amintirea unor prietenii care nu s-au incheiat cu amintiri parfumate, ce mi-au lasat cute sau poate pe care chair eu le-am creat. Zicala ”prietenul la distractie se cunoaste“ nu se potriveste cand inima ne e franta si avem nevoie de alinare. Distractia, comportamentul actoricesc cu aspect de balci, de “gasca”, lenea sufleteasca nu sunt ceea ce cautam cand privirile ni-s arse de durere, cand ne purtam fruntea in maini de tristete iar inima ne e zdrobita de singuratate. Si ma intreb de cate ori n-am fost decat un bun actor pe scena – un prieten de suprafata in relaitate?
Cineva imi spunea ca relatiile se nasc si mor. Negam cu inversunare aceasta afirmatie ... pana cand am ajuns sa vad cum mor sub ochii mei relatii cladite in timp, in care am investit timp, in care am participat cu fiecare bataie a inimii mele. Le-am dat drumul, le-am lasat sa se scurga printre degete, neputiincioasa. Aveam de ales? Cat de usor ne e sa zbarcim cuvantul prietenie!
Nu, nu pot sterge cu buretele oameni pe care i-am scris in mijlocul sufletului, care s-au semnat in inima mea. Nu am incapatanarea marii de a trece mereu si mereu ca valul peste un gest ce odata m-a uimit, un zambet ce odata m-a inveselit, o privire care odata m-a incalzit, o vorba care odata m-a alinat, brate deschise ce odata m-au primit, un sut ce odata m-a facut brusc sa inaintez.
Pentru nimic in lume nu v-as schimba pe voi cei ce-mi sunteti prieteni, pt ca de multe ori m-ati invatat, m-ati ajutat sa iubesc viata, prin voi L-am vazut pe EL ! Am inteles ca uneori insa actorii se schimba, isi joaca rolul, pleaca si vin altii pe scena vietii. Ramane insa mereu un singur prieten credincios care e si Marele Regizor!
RSS 2.0 feed, print, email this article:
- RSS 2.0 feed of this article, including comments.
- You can [print] this article or [email] it.
Comments:
Add new comment:
Comments can be submitted only by registered users.
© 2006 aercurat.com | All rights reserved
"pana cand am ajuns sa vad cum mor sub ochii mei relatii cladite in timp, in care am investit timp, in care am participat cu fiecare bataie a inimii mele. Le-am dat drumul, le-am lasat sa se scurga printre degete, neputiincioasa. Aveam de ales? Cat de usor ne e sa zbarcim cuvantul prietenie!
"
simt si eu asta...
raspunde acestui comentariu Thursday, 25.09.08, 17:11:57si da..prietenii pot fi o adevarata binecuvantare!
uite..vezi..asa simt si io de mult timp..si "uneori" parca a fost inlocuit cu "mai tot timpul"..si nu. nu acuz pe nimeni. ci, pur si simplu, viata ne'a aruncat in colturi asa de diferite si atat de indepartate ale lumii si parca niciodata nu ajungem sa "catch up" cu toate..e greu..
...
raspunde acestui comentariu- acest comentariu a inspirat pe unaecalabA — #4
Saturday, 27.09.08, 01:45:02Eu o s afiu studenta la cluj... si gandinduma la prietenii care ii las acasa..si nu numai,, mi asa de teama..de plecare.. Sincer mai facut sa plang...
raspunde acestui comentariu Sunday, 28.09.08, 12:35:39superb articol...
inspirat de dreamer — #2 " pur si simplu, viata ne'a aruncat in colturi asa de diferite si atat de indepartate ale lumii " - sounds so familiar...e asurzitor de frustrant...
raspunde acestui comentariu- acest comentariu a inspirat pe Neena — #5
Sunday, 28.09.08, 16:38:58inspirat de unaecalabA — #4 http://xkcd.com/482/
raspunde acestui comentariu Monday, 29.09.08, 16:08:12Actually nu-s chiar asa indepartate daca stai sa te gandesti
Frumos articol. Probabil dupa o varsta viata intra in "linie dreapta" si nici schimbarile nu vor fi la fel de dese. Acum e dificil , dar e normal sa fie asa.
As vrea sa am o atitudine de prietenie fata de oricine, chiar daca nu ne stim de la gradinita si nici n-am batut impreuna de sute de ori centrul.
shtiu ca e cunoscuta chestia asta, dar nu strica sa ne aducem aminte din cind in cind..
Reason, Season and Lifetime
People always come into your life for a reason, a season, or a lifetime. When you figure out which it is, you know exactly what to do.
When someone is in your life for a REASON, it is usually to meet a need you have expressed outwardly or inwardly.They have come to assist you through a difficulty, or to provide you with guidance and support, to aid you physically, emotionally, or even spiritually.
They may seem like a godsend to you, and they are. They are there for the reason you need them to be.
Then, without any wrong doing on your part or at an inconvenient time, this person will say or do something to bring the relationship to an end.
Sometimes they die. Sometimes they just walk away. Sometimes they act up or out and force you to take a stand. What we must realize is that our need has been met, our desire fulfilled; their work is done. The prayer you sent up has been answered and it is now time to move on.
...
When people come into your life for a SEASON, it is because your turn has come to share, grow, or learn.
They may bring you an experience of peace or make you laugh.
They may teach you something you have never done.
They usually give you an unbelievable amount of joy.
Believe it! It is real! But, only for a season. And like Spring turns to Summer and Summer to Fall, the season eventually ends.
...
LIFETIME relationships teach you lifetime lessons; those things you must build upon in order to have a solid emotional foundation.
Your job is to accept the lesson, love the person/people (anyway); and put what you have learned to use in all other relationships and areas in your life.
It is said that love is blind but friendship is clairvoyant.
cred ca intzelegind si acceptind asta ne.am scuti de multe 'cute'.
raspunde acestui comentariu- acest comentariu a inspirat pe lost — #7
Wednesday, 01.10.08, 00:07:08inspirat de papercloud — #6 foarte adevarat`.
raspunde acestui comentariu Wednesday, 01.10.08, 00:30:13de acord cu ce a scris paper.
dar tot legat de prietenie, ceva ce imi place muult
Daca prietenia noastra depinde de timp si spatiu, atunci in ziua cind vom invinge in sfirsit spatiul si timpul, ne vom fi distrus si propria noastra fratie. Daca invingem spatiul, raminem numai cu AICI. Daca invingem timpul, raminem numai cu ACUM.
raspunde acestui comentariu Monday, 06.10.08, 14:25:06Si intre AICI si ACUM, oare nu crezi ca ne-am putea vedea din cind in cind ?"
( citatul e din pescarusul Jonathan Livingstone, de Bach)
raspunde acestui comentariu Monday, 06.10.08, 14:27:45