Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.


Archives

Parc

  1. Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
  2. Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
  3. Solutii IT [17.08.07 13:08]
  4. Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
  5. Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]

Downtown

  1. Lumea in care traim [06.07.08 01:50]
  2. mmmmmmiros [06.07.08 00:53]
  3. Stresiune in rugaciune :) [06.07.08 00:30]
  4. Ce o fost fain sau naspa azi? [05.07.08 23:27]
  5. Ce-ai spune daca.... [05.07.08 22:21]

Rabdare, rabdare si iar rabdareMonday, 24.10.05

rabdare

Uneori lucrurile se misca atat de incet si timpul parca sta in loc. Sunt atat de obisnuit sa dau click si instantaneu sa vad pe ecran pagina de pe web pe care vreau s-o accesez sau sa apas pe buton si liftul sa vina imediat. Toate lucrurile din lumea asta, care cica ne ajuta in ceea ce facem, telefonul mobil, internetul, masina si toate gadget-urile care ne fac viata mai usoara, ne imprima un ritm atat de alert, incat, daca trebuie sa astept dupa cineva la lift incep sa dau din picior si sa ma uit pe pereti, uneori chiar nervos. Ce sa mai vorbesc de momentele in care astept troleul si nu vine cu zecile de minute!

Cand e vorba de lucrurile spirituale sau cand te indrepti catre o tinta pe care ti-ai propus-o in viata, lucrurile merg de obicei cu incetinitorul fata de viata noastra "reala". De doua mii de ani, Iisus tot vine pe nori in slava, si de cand sunt mic, am invatat ca el trebuie sa vina, ca e chiar la usa, dar vedeti voi, e asa de greu sa-l astepti pregatit, cand zi dupa zi, saptamana dupa saptamana. Uneori ma uit spre cer si ma gandesc ca putina vreme pentru Dumnezeu inseamna mii de ani pentru om, dar parca tot nu-mi vine inima la loc.

Da-mi rabdare, Doamne, cand lumea mea se prabuseste, cand imi curg lacrimile, cand sunt paralizat de frica, cand norii negrii imi intuneca cerul vietii, cand nu mai gasesc motive sa traiesc, cand sunt plin de indoieli, cand soarele refuza sa straluceasca, cand cerurile varsa ploi, cand imi inchid ochii cu durere, cand ma plec pe genunchi sa ma rog si incerc sa-mi regasesc calea.

radune permalink

RSS 2.0 feed, print, email this article:

Comments:

  1. [1] from: Alina

    Asa este!
    De multe ori mi-am stabilit anumite tinte in viata si am crezut ca pot SARII pana la ele, dar Dumnezeu m-a invatat ca pana sa ajung la ceea ce mi-am propus trebuie sa fac pasi mici pentru a trece prin toate etapele ingaduite de El pentru a ma forma.....ce fain.....in timp ce vrem sa atingem anumite tinte.....El ne si formeaza!!!
    oaw! avem un Dumnezeu minunat.
    Da-mi Doamne rabdare!

    raspunde acestui comentariu Monday, 24.10.05, 13:26:21
  2. [2] from: rox

    se zice ca e ingrozitor sa ceri rabdare... tocmai pentru ca rabdarea nu se primeste pocnind din degete... ci in suferinte, in experiente ceva mai dificile. oare chiar avem curajul sa cerem rabdare daca asa stau lucrurile? curajosilor... eu... nu cred ca am s-o cer, eu cred ca am sa o cresc in mine, la focul credintei

    raspunde acestui comentariu Monday, 24.10.05, 17:33:29
  3. [3] from: Lex

    Va salut pe fiecare dintre voi in parte! Va citesc de ceva vreme dar nu am avut curajul sa postez sau... poate pur si simplu am crezut ca nu ma pot ridica la inaltimea sufletelor voastre. Astazi, vorbind despre rabdare mi-am dorit mai mult decit oricind sa va scriu.
    Rabdarea... e o virtute, poate cea mai frumoasa dintre ele. Spun asta pentru mi-o doresc si pentru ca au fost perioade lungi din viata mea in care mi-a lipsit cu desavirsire. M-am straduit (poate nu suficient) de nenumarate ori sa o obtin dar de fiecare data m-am intors cu pumnii goi si cu sufletul frint.
    Cred ca rabdarea inseamna intelegere, detasare, acceptare (dar nu resemnare), a invata sa astepti in liniste (fizica si sufleteasca) ceea Dumnezeu ti-a pregatit pentru ziua de miine.
    Au fost multe zilele in care mi-am promis ca ma schimb. Am cazut, m-am ridicat, am cazut din nou... M-am bucurat insa ori de cite am gasit putere sa ma ridic (imi aminteam mereu ca "nu e rusine sa cazi ci e rusine sa nu vrei sa te ridici").
    Cred uneori ca rabdarea nu poate exista "de una singura" (e o impletire de stari care o genereaza si care o intretin). Il rog pe Dumnezeu de multa vreme sa imi dea rabdare... Asa am vazut eu inceputul schimbarii mele (rabdarea e primul lucru pe care mi-l doresc si pe care simt ca as putea cladi mai mult). E ca un joc de puzzle: incerc sa dobindesc prima piesa (rabdarea), sa ma gindesc la ea, sa o privesc (cu ochii sufletului si ai mintii) pina cind pot sa simt cu usurinta ca o cunosc si ca o recunosc. Nadajduiesc ca rabdarea (odata dobindita) nu va putea exista singura (si nici "chiriasa" intr-un suflet) ci isi va dori sa aduca linga ea "urmatoarea piesa" (inca nu stiu exact care va fi ea - pentru ca nu o cunosc prea bine nici pe prima) dar e sigur ca toate se vor impleti si se vor conditiona pentru a forma un intreg. Poate ca atunci cind voi dobindi prima piesa, voi obtine catalizatorul pentru cea de a doua si poate ca totul va merge pina la urma din aproape in aproape pina voi obtine schimbarea. Cred ca rabdarea... poate fi un inceput!
    Fie ca Dumnezeu sa ne dea tuturor RABDARE!

    P.S. Ai dreptate Alina, pina la urma "drumul, chiar daca e greu, e si cel mai frumos... tinta e cuprinsa in drum".

    raspunde acestui comentariu Monday, 24.10.05, 20:38:09
  4. [4] from: radune
    radune

    Lex, iti multumesc pentru comentariu si ma bucur ca ti-ai luat curajul sa scrii. Nu suntem nici noi cu nimic mai alesi si mai speciali decat tine. Suntem niste oameni obisnuiti, care trec prin situatii neobisnuite, ca de altfel toti dintre noi, si care incercam sa ne pastram acelasi drum, drumul catre casa Tatalui nostru. Dumnezeu sa iti ajute pe acest drum greu, al rabdarii.

    raspunde acestui comentariu Monday, 24.10.05, 22:34:58
  5. [5] from: Alina

    Lex, fain comentariu si mai ales ca vine din inima si din suflet.Experienta din inima si sufletul tau a dat viata acestui comentariu in care m-am regasit si eu...
    May God Bless You!:)
    o zi binecuvatata!

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 25.10.05, 10:23:41
  6. [6] from: venom
    venom

    Lex, multumesc mult pt comentariu... Multumesc Dox pt comentariul tau!! e foarte adevarat.... Lex tie iti multumesc in special pt ca in comnetariul tau am gasit o fraza pe care vreau so tin minte "nu e rushine sa cazi shi e rushine sa nu te ridici" ms mult pt comnetariu tau mio fost de folos!!! shi keep up the good work uite ce treaba buna faci dak postezi!!:)) so don't be afraid!!!

    VeNoM

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 25.10.05, 16:59:12
  7. [7] from: Anca

    Asteptarea cu rabdare? Poate a iesit subiectul de pe linia principala...dar nu pot sa nu zic si eu cateva vorbulite, pentru ca a devenit substantivul, adjectivul si verbul meu preferat. Sunt tare nerabdatoare de felul meu dar Dumnezeu a gasit cu cale ca ar fi buna pentru mine o vreme in care sa invat rabdarea, astfel ca...v-as spune mai multe dar e asa mic acest spatiu! Cea mai frumoasa lectie de rabdare am invat-o de la o floare. Era azi primavara la matusa mea in gradina si ii admiram florile. Trandafiri de toate formele si culorile, si alte flori care mai de care mai frumoase si ingrijite ma vrajeau cu totul. La un moment dat matusa mea mi-a atras atentia spre o floare si mi-a spus: aceasta infloreste numai seara. Era pe la ora sapte dupamasa si noi ne-am strans toate fetele in jurul ei si am inceput sa suflam si sa o scuturam in felul acesta sa o fortam sa infloreasca mai repede. Dar aceasta f. incapatanata nu dadea nici un semn sa ne satisfaca curiozitatea. Dupa ce a apus insa soarele am fugit toti la florile acestea si iata ca bobocii erau gata sa explodeze. Am stat in liniste in jurul ei si sub ochii nostrii s-a intamplat minunea: florile au explodat sub ochii nostrii, iar batul acela s-a transformat in cateva minute intr-o inflorescenta deosebita. Toate celelalte flori care pe toata perioada zilei straluceau acum stateau zrigulite si scunse in umbra acesteia din urma. A fost asa minunat, nu am auzit-o pe floare sa se certe cu Dumnezeu, nu am auzit-o sa strige disperata; Doamne cat sa mai astept uite ca toate florile au inflorit de dimineata, iar ai uitat de mine? Cand o sa iti amintesti? Uite cati oameni sunt in jurul meu acum trebuie sa infloresc, daca mai tarziu oamenii vor pleca, florile mele se vor usca dimineata si toata inflorirea mea va fi pe degeaba atunci... Rabdarea inseamna ascultare: inseamna sa te opresti atunci cand tu de fapt ai merge... Rabdarea inseamna sa taci cand tu de fapt ai vorbi, Rabdarea inseamna ... a iubi cand tu de fapt te-ai razbuna... si e asa de ... placut ca stai in bratele lui Dumnezeu asteptand!

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 25.10.05, 17:08:22
  8. [8] from: teo

    de multe ori nu am rabdare sa citesc postarile lungi, si stau acum si ma gandesc: oare cati mi-au citit mie postarile lungi, ca am obiceiul sa ma intind la vorba. Doamne, ce subiect fain! Am nevoie de rabdare, oare sa indraznesc s-o cer de la Dumnezeu? Tu ce zici Rox?

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 25.10.05, 21:15:01
  9. [9] from: Lex

    Va multumesc pentru ca mi-ati dat curaj! E o bucurie si o binecuvintare in acelasi timp sa stiu ca imi sinteti prieteni.
    Cind mi-a fost greu (si nu au fost putine zilele acestea in ultimele luni) am inteles cit de importanta este rabdarea in viata mea. Incerc din toate puterile sa o gasesc si sa o regasesc pe tot parcursul zilei. Lista e lunga... incepe de la a invata sa astept cu rabdare troleu (asa cum spuneai tu Dox) si continua... (chiar mai mult decit mi-as fi imaginat vreodata).
    Ce bine ar fi daca am putea sa ne acordam in fiecare zi rabdare (noua si celor din jur) si... ce bine ar fi daca "ne-ar ameninta" mereu binele!
    Rabdarea e parte din lupta noastra de zi cu zi!
    Cind imi era foarte greu, un prieten drag, mi-a spus citeva cuvinte care mi-au ramas si acum in suflet si pe care vreau sa le impart cu voi: "aminteste-ti in fiecare clipa ca El a purtat o cruce infinit de grea pentru tine si inca nevinovat"!
    Dumnezeu sa va binecuvinteze, pe voi toti si pe cei dragi voua!

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 25.10.05, 21:16:28
  10. [10] from: teo

    eu cred ca lumea asta in care traim ne face, fara sa ne dam seama, sa ne pierdem Rabdarea. Suntem invatati din ce in ce mai mult cu conceptul de "instant": apasam butonu si se intampla minunea; ceai instant, cafea instant; curs de engleza instant (in numai 3 luni si fara profesor) toate se fac din ce in ce mai rapid si fara efort ca sa se adapteze nevoilor omului modern care nu mai are timp pentru tot felul de nimicuri. Astfel nu stim ce sa facem cand avem timp liber, vrem tot timpul sa se intample ceva, nu putem sta locului sa meditam la o carte citita, la un verset din Biblie, la o vorba inteleapta...

    Abia acum inteleg de ce ma simt atat de bine cand plec undeva in natura si nu mai tin socoteala minutelor. Acolo am timp si nu-s presat se societatea asta "instant".

    Doamne cata nevoie de rabdare am! Da-mi-o te rog, da' asa incet putin cate putin!

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 25.10.05, 21:33:21
  11. [11] from: teo

    bine-ai venit printre noi Lex. Orice om are in el "margaritare" de dat, deja sunt convins ca ai si tu - nu le tine pentru tine, pune-le in negot aici pe site sa ne imbogatim si noi.

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 25.10.05, 21:37:56
  12. [12] from: staticx
    staticx

    rabdarea ....... e lucrul pe care foarte greu il pot avea.... La scoala imi este cel mai greu cateodata nu stiu ce sa mai fac cand vad cat de grei de cap pot fi uni profesori.... dar totusi multumesc Domnului in mod special pt rabdarea pe care mia dat-o zilele astea...Noi oameni suntem o specie foarte ciudata din punct de vedere moral .... cand este vorba de rabdare toti spunem ca o avem dar....oare chiar o avem?? oare o putem stapani ?? cred ca este foarte greu de stapanit.... pt mine cel putin este foarte greu....Ma intreb ce rabdare a avut Dumnezeu cand a creat toate aceste minunatii pe pamant.... Doamne te rog dami tu rabdarea de care am nevoie si ajutama pe calea cea grea !!

    ...StaticX

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 26.10.05, 21:12:47
  13. [13] from: Skadi
    Skadi

    Stiti? "Asteapta" e motto-ul meu de vreo 2 ani, poate mai mult. Si asta pt ca mi-am dat si eu seama, la momentul respectiv, ca nu are nici un rost sa ne agitam, sa incercam sa acceleram lucrurile, si asta doar pt ca asa vrem noi, pentru ca ne dorim ceva ingrozitor de tare, si nu mai avem rabdare pana cand soseste momentul in care sa si meritam acel lucru. Problema e ca, citind articolul acesta, am realizat ca totusi nu respect ceea ce mi-am propus. imi dau seama ca sunt mereu agitata, pe fuga, vesnic in intarziere, vesnic grabita sa rezolv cate ceva, sa pun la punct cate o problema, sa ajung undeva. ma las prinsa in miscarea asta haotica pe care o are lumea, devin una cu ceilalti, si parca imi pierd individualitatea. nu mai sunt atenta la cei din jur, ii jignesc, ii acuz, ma enervez, fara ca ei sa aiba vreo vina. nu asta e scopul, nu? asa ca tot ce pot face e sa incerc din nou sa "astept", sa am rabdare, sa nu ma consum degeaba, pentru ca oricum nu o sa pot devansa intamplarile. doar Dumnezeu stie cand trebuie sa se intample ceva in viata noastra, cand suntem destul de puternici pentru a-i face fata, cand meritam. asa ca sa il lasam pe el sa decida.

    si in definitiv, cateodata e chiar bine sa intarzii cateva minute. nu, serendipity? :p

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 09.11.05, 09:52:42

Add new comment:

Comments can be submitted only by registered users.