Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.
Site proudly sponsored by:
Unique Logo Design -
Logo Design services for all kind of businesses.
Logo Design services for all kind of businesses.
Ai incercat noul toolbar Aercurat.com ? - Functioneaza in Firefox si Internet Explorer! - Chat, ultimele articole, RSS!
Parc
- Cuvinte reci de pe buze uscate [04.09.08 16:07]
- Solutii IT [04.09.08 15:48]
- Functia ambigua a televiziunii [02.09.08 06:46]
- Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [02.09.08 06:24]
- Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]
Downtown
- Adevarat sau Fals [06.01.09 14:49]
- Dedicatii Muzicale si nu numai [06.01.09 14:03]
- jocul cuvintelor [06.01.09 14:01]
- Admite ca..... [06.01.09 14:00]
- Eu niciodata n-am... [06.01.09 14:00]
Saptamana asta...Monday, 17.11.08
Autor: Anda Chis
.jpg)
Saptamana aceasta Dumnezeu m-a invatat ceva deosebit. As infinge un steag in inima mea de piatra, as bate un tarus in drumul aceasta abrupt ca sa nu mai alunec din nou. Dumnezeu ramane credincios, parca prea credincios, cand noi Ii zbrobim inima de atatea ori. De multe ori ma asteptam sa culeg roada departarii de EL inca cu varf si indesat. In zilele ce au trecut, in mine si-a facut loc nemultumirea. Aproape ma ''certam'' cu Dumnezeu. As vrea sa cred ca toti am trecut prin momente din acestea si nu sunt doar eu "singurul soldat cazut". Eram in sala de asteptare a unui cabinet cand mintea mea continua sa spuna ''de ce Doamne?'', ''nu ai gasit pe altcineva care sa duca asta?'', ''oare nu gresesti Tu?'' cand in fata mea a aparut o mama cu copilul ei.
[...]
Cand acea fetita s-a intors cu fata spre mine am ramas fara cuvinte. Suferea de sindromul ''Down''. Am mai vazut copii suferind de aceasta boala dar de aceasta data era diferit. Ochii ei albastrii erau la nivelul tamplelor, pe portiuni acoperiti de urechi, nu avea nas decat doua orificii, buza de sus era ''de iepure'' iar cea de jos acoperea barbia.
Nu am putut s-o privesc mai mult de 20 de secunde. Am inceput saplang si sa-mi cer iertare Domnului pentru ca i-am zdrobit inima de atatea ori cu nemultumirea mea. Si ii multumeam si pentru harul care mi l-a dat de a fi o persoana normala.
Iertarea lui Dumnezeu este sansa noastra. Prin iertare traim, daruim.
Nu-mi amintesc sa fi plans cu atat de mult amar inaintea Domnului ca atunci, fara a tine cont ca nu era ''cadrul''.
Aceasta reprezinta o lectie practica si cred din tot sufletul ca Dumnezeu a trimis acel copil acolo pt mine - inca o dovada a faptului ca El nu se satura niciodata de iubit chiar daca noi de multe ori il facem sa planga din cauza rationamentelor noastre gresite.
Vreau sa va las cu un singur gand. Indiferent de circumstante iubirea Lui nu se muta de la noi. Chiar daca s-ar clatina si muntii - El ne ofera convingerea ca TOATE lucrurile lucreaza pentru binele nostru, a acelora care il iubim si ne-am dat viata Lui.
Fiti plini de incredere si MULTUMIRE inaintea Lui in saptamana aceasta!
.jpg)
Saptamana aceasta Dumnezeu m-a invatat ceva deosebit. As infinge un steag in inima mea de piatra, as bate un tarus in drumul aceasta abrupt ca sa nu mai alunec din nou. Dumnezeu ramane credincios, parca prea credincios, cand noi Ii zbrobim inima de atatea ori. De multe ori ma asteptam sa culeg roada departarii de EL inca cu varf si indesat. In zilele ce au trecut, in mine si-a facut loc nemultumirea. Aproape ma ''certam'' cu Dumnezeu. As vrea sa cred ca toti am trecut prin momente din acestea si nu sunt doar eu "singurul soldat cazut". Eram in sala de asteptare a unui cabinet cand mintea mea continua sa spuna ''de ce Doamne?'', ''nu ai gasit pe altcineva care sa duca asta?'', ''oare nu gresesti Tu?'' cand in fata mea a aparut o mama cu copilul ei.
[...]
Cand acea fetita s-a intors cu fata spre mine am ramas fara cuvinte. Suferea de sindromul ''Down''. Am mai vazut copii suferind de aceasta boala dar de aceasta data era diferit. Ochii ei albastrii erau la nivelul tamplelor, pe portiuni acoperiti de urechi, nu avea nas decat doua orificii, buza de sus era ''de iepure'' iar cea de jos acoperea barbia.
Nu am putut s-o privesc mai mult de 20 de secunde. Am inceput saplang si sa-mi cer iertare Domnului pentru ca i-am zdrobit inima de atatea ori cu nemultumirea mea. Si ii multumeam si pentru harul care mi l-a dat de a fi o persoana normala.
Iertarea lui Dumnezeu este sansa noastra. Prin iertare traim, daruim.
Nu-mi amintesc sa fi plans cu atat de mult amar inaintea Domnului ca atunci, fara a tine cont ca nu era ''cadrul''.
Aceasta reprezinta o lectie practica si cred din tot sufletul ca Dumnezeu a trimis acel copil acolo pt mine - inca o dovada a faptului ca El nu se satura niciodata de iubit chiar daca noi de multe ori il facem sa planga din cauza rationamentelor noastre gresite.
Vreau sa va las cu un singur gand. Indiferent de circumstante iubirea Lui nu se muta de la noi. Chiar daca s-ar clatina si muntii - El ne ofera convingerea ca TOATE lucrurile lucreaza pentru binele nostru, a acelora care il iubim si ne-am dat viata Lui.
Fiti plini de incredere si MULTUMIRE inaintea Lui in saptamana aceasta!
RSS 2.0 feed, print, email this article:
- RSS 2.0 feed of this article, including comments.
- You can [print] this article or [email] it.
Comments:
Add new comment:
Comments can be submitted only by registered users.
© 2006 aercurat.com | All rights reserved
Frumoasa Incurajare,, Multumumim Anca
raspunde acestui comentariu Monday, 17.11.08, 11:00:31Cu siguranţă am trecut cu toţii pe aici, pentru că toţi suntem oameni. Nu eşti singurul soldat căzut. Un soldat rămîne soldat chiar şi atunci cînd cade. Nimic nu-i ştirbeşte din putere şi frumuseţe.
Binecuvîntari!
raspunde acestui comentariu Monday, 17.11.08, 11:55:47Mersi şi io de'mpărtăşire...
raspunde acestui comentariu Thursday, 27.11.08, 23:47:58