Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.
Parc
- Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
- Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
- Solutii IT [17.08.07 13:08]
- Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
- Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]
Downtown
- Lumea in care traim [20.07.08 02:03]
- Schimba-mi nick-ul [19.07.08 23:09]
- poza-cuvant [19.07.08 23:08]
- you about me - photo mode [19.07.08 22:56]
- Ce-ai spune daca.... [19.07.08 22:54]
Singur in Familia lui DumnezeuFriday, 08.12.06
Va mai aduceti aminte care a fost prima voastra impresie atunci cand ati calcat pragul Casei lui Dumnezeu? Cati dintre voi ati avut bucuria de a fi intampinati de o voce blanda, de o mana intinsa? Dar, intrebarea si mai si e: cati dintre voi ati avut binecuvantarea de a primi, la sfarsit, o incurajare personala, o strangere de mana, o urare ...
Eu imi aduc aminte ca ma simteam mica, mica si pierduta intr-o maaaaare multime de oameni. Parca toti se cunosteau, toti aveau ceva de impartasit, doar eu eram singura, singura, singura... Si sentimentul acesta continua duminica de duminica. Vedeam cum tinerii de varsta mea se intalneau la sfarsitul serviciului, povesteau. Uneori ii auzeam facandu-si planuri de a petrece seara impreuna sau de a se intalni in cursul saptamanii care urma. Asa de mult mi-as fi dorit si eu sa fiu inclusa in cercul lor...
Si stiti ce era paradoxal? Ca deseori in predici se vorbea despre iubirea aproapelui, despre slujirea altora, despre renuntarea la propriul ego de dragul celui de langa tine. Iar eu, de fiecare data, ma gandeam: daca asta se predica de la amvon, pe mine de ce nu ma baga nimeni in seama? De ce nu vede nimeni ca si eu vreau sa am prieteni in biserica? Ca si eu am nevoie de dragostea lor?
Mi-a luat mult timp sa gasesc raspunsuri la intrebarile acestea. Si stiti cand le-am gasit? Doar atunci cand am inteles ca in jurul meu erau si altii ca mine. Si ei isi puneau aceleasi intrebari, si ei erau timizi, si ei asteptau ca altcineva sa faca primul pas. Si atunci am decis sa fac eu primul pas.
Daca doresti sa contribui cu un articol pe site-ul nostru, trimite-ne un email la adresa: info@aercurat.com
RSS 2.0 feed, print, email this article:
- RSS 2.0 feed of this article, including comments.
- You can [print] this article or [email] it.
Comments:
Add new comment:
Comments can be submitted only by registered users.
Cel mai mare lucru pe cer-l poti face pentru un prieten
raspunde acestui comentariu Saturday, 04.12.04, 09:53:39nu este sa-i dai din bogatiile tale, ci sa i le scoti la iveala pe cele
care sunt ascunse in el insusi. -Benjamin Disraeli
Intradevar, biserica zilelor noastre, are probleme de comunicare desi se afla abea la inceput de secol al comunicarii. Vrem sa fim in pas cu moda cu muzica cu invatamantul in biserici, dar nu si in ceea ce priveste comunicarea. Principiul biblic ,,iubiti-va unii pe altii, cum eu v-am iubit" este uitat de mai toata lumea, schimb ii face principiul ,,ma imprietenesc cu acela de la care am ce castiga".
Trebuie sa intelegem ca mai presus de castigurile materiale, sunt cele spirituale, ca este mai ferice sa dai decat sa primesti, si asta nu se poate intelege daca ai de gand sa stai, sa privesti, sa iei notite, trebuie sa incerci. Te indemn azi sa fi atent in jurul tau. Ofera bucurie, primeste fericire!
pot sa iti zic ca si eu am avut aceasta problema...deoarece cand am venit eu in biserica...cam toti se stiau de mici...si eu eram cam strain pt ei...da asta o continuat ...si am ajuns...dupa 4-5 ani...sa constat ca defapt tot timpul am incercat sa fac sa fie bine...pt ca sa fiu acceptat de ei....chiar dak asta o insemnat sa ma sacrific eu....si ce ii mai dureros ii faptul ca sunt momente cand vad ca NU O MERITAT...si atunci ii mai rau...da asta ii viata...vine cu bune si cu rele
raspunde acestui comentariu Saturday, 04.12.04, 17:30:15Si eu sunt deacord cu ceea ce spune Damun ca este mai ferice sa dai decat sa primesti. Si eu am trecut prin clipe dinastea neplacute cand simteam ca nimeni nu ma baga in seama si ca nu am prieteni in biserica si eram foarte descurajata dar tocamai atunci cand imi faceam prieteni si simteam ca sunt si eu iubita ei isi intorceau spatele la mine si simteam o durere mult mai mare in sufletul meu decat cand nu aveam pe nimeni si asa mi se intampla de fiecare data si de foarte multe ori am decis sa nu ma mai implic prea mult intr-o relatie de prietenie cu cei din jur si am incercat sa fiu mai retrasa tot timpul. Ceea ce am invatat eu din asta e ca sunt foarte multi in jurul meu care simt acelasi lucru ca si mine si cred ca este foarte important sa ne imprietenim si cu ei chiar daca vom pierde prieteni din cauza aceasta. Trebuie sa ne gandim ca si noi am trecut prin clipe dureroase de felul asta si ca si cei din jur au nevoie de dragostea noastra. Si am observat ca atunci cand dau ma simt mult mai fericita decat atunci cand primesc. Si inca un lucru care am invatat....care este cel mai important este ca....ISUS ESTE SI VA FI TOTDEAUNA SINGURUL PRIETEN ADEVARAT si nimic altceva nu poate umple golul din sufletul nostru decat EL, SINGURUL DUMNEZEU ! De multe ori ne este greu sa intelegem acest lucru dar atunci cand trecem prin astfel de incercari abia atunci realizam acest lucru asa ca fiti multumitori si pentru asfel de incercari fiind ele sunt cele care ne intaresc in credinta si ne apropie mult mai mult de Domnul Isus!
raspunde acestui comentariu Sunday, 05.12.04, 02:05:51realist povestit despre ceva ce cred ca se intampla la oridinea zilei in bisericile noastre - din nefericire... si totusi asa cum bine a inteles si autorul, alegerea buna o faci atunci cand la randul tau cauti in jur pe cei ca tine incercand sa faci si sa fii ceea ce ai vrea la randul tau sa primesti de la altii... dar asta e destul de greu... mult mai usor te retragi in banca indignarii simtindu-te marginalizat.
raspunde acestui comentariu Friday, 08.12.06, 20:09:51yeap
raspunde acestui comentariu Saturday, 09.12.06, 08:54:38