Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.


Archives

Site proudly sponsored by:
Unique Logo Design -
Logo Design services for all kind of businesses.

Parc

  1. Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
  2. Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
  3. Solutii IT [17.08.07 13:08]
  4. Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
  5. Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]

Downtown

  1. Ce vrei sa.i ceri lui Dumnezeu? [20.07.08 03:38]
  2. Lumea in care traim [20.07.08 02:03]
  3. Schimba-mi nick-ul [19.07.08 23:09]
  4. poza-cuvant [19.07.08 23:08]
  5. you about me - photo mode [19.07.08 22:56]

Trăieşte-ţi viaţa mai presus de viaţă!Thursday, 27.04.06



De obicei, rolul unei parapante este acela de a te ajuta să zbori, de a te ridica pe înălţimi şi de a te privilegia cu minunăţia lucrurilor pe care le poţi vedea. Nu poţi să zbori fără o parapantă, iar după ce reuşeşti să capeţi una, e nevoie de o perioadă de antrenament, o pregătire pentru ceea ce urmează să experimentezi deasupra pământului. Şi te aşezi în seletă, un aşa-zis „fotoliu zburător”, care urmează să se ridice la înălţime. Nu e aşa de uşor să zbori pe cât pare şi, dacă ne mai amintim şi de aripile lui Icar, am face bine să ţinem cont de regulile zborului. Şi de ce aceasta? Pentru că dacă ne vom apuca să zburăm fără să avem habar cum se face, fără să ştim să alegem locul potrivit, e posibil ca actul nostru să fie ca şi cum ne-am semna condamnarea la moarte.

Deci, după antrenamente, după asumarea riscurilor şi toate pregătirile necesare puse bine la punct, te poţi bucura de ceea ce înseamnă frumuseţe. Te desprinzi de pământ şi începi să pluteşti deasupra tuturor lucrurilor. Cu cât te înalţi mai sus, cu atât toate lucrurile par mai mici. Kilometrii se transformă în metri, iar metrii în centimetri. Totul se micşorează şi, ce e mai fascinant e că acolo sus uiţi de toate. Te bucuri de frumuseţe, de lumină, de linişte. Respiri aer curat şi parcă te desprinzi de lume, de tot ce te înconjura cu câteva minute în urmă. Timpul se dilată şi parcă totul prinde conturul pe care-l doreşti. Cu multă dibăcie mânuieşti suspantele şi te îndrepţi spre ţinta aleasă. Şi cu cât te înalţi mai mult, pari să te dezveleşti de hainele pe care le-ai îmbrăcat cu sau fără voie, haine precum monotonie, durere, teamă, dezamăgire.

[...]
Totul e altfel acolo. E o altă lume pe care o descoperi şi care pare să ţi se destăinuie. Totul este straniu, dar şi magic în acelaşi timp. Necunoscutul, de mână cu grandoarea, fac deopotrivă, fără îndoială, ca momentele de zbor să fie inegalate. Frumuseţea abundă, aerul mai proaspăt, iar viaţa pare să aibă alt gust. Păşeşti parcă dincolo de timp, într-o altă realitate. Însă ce e trist e că, în cele din urmă, trebuie să cobori din nou, pe pământ. Să te rupi din nou de acea lume ţesută printre norii cerului şi să îmbrăţişezi cu ambele mâini vechea lume. Cu câteva clipe păreai să fi aţipit pe o imensă pernă de un albastru deschis, iar acum ecoul realităţii crunte răsună: „Trezeşte-te!”…

Dar de ce să-ţi fi povestit de parapantă, zbor, desprindere de lume? Pentru că vroiam să-ţi amintesc de faptul că am fost creaţi într-o lume… dar ca să trăim pentru şi cu gândul la o alta. Suntem chemaţi să ne desprindem de pământul, ţărâna din noi şi să ne ridicăm deasupra a ceea ce suntem, deasupra lucrurilor care ne înconjoară. Putem alege să avem o zi frumoasă, pentru că frumuseţea ei nu stă în cât soare este, în cât de mult plouă sau câţi nori sunt pe cer. Noi suntem cei care dau farmec vieţii. Noi suntem cei care aleg să fie trişti sau veseli.

Aşa cum pentru zbor e nevoie de o perioadă de antrenament, tot aşa e nevoie de o perioadă de exersare, în care să învăţăm să nu mai strâmbăm din nas pentru lucruri de nimic, să nu ne mai bosumflăm pentru fiecare observaţie care ni se face, să nu mai boscorodim când ceva nu ne convine, ci să căutăm frumuseţea în fiecare lucru, părţile bune care, adunate, ne fac viaţa şi mai frumoasă. De la zborul cu parapanta putem învăţa că dacă vom fi deasupra, la înălţime, lucrurile, problemele, întristările… vor părea mult mai mici, intensitatea lor va fi diluată şi vom şti să alegem să ne bucurăm de frumuseţe, de acea stare de bine, de gândul la o altă lume, la veşnicie. E atât de fascinant să te desprinzi, să te rupi de lume şi să trăieşti într-o alta creată şi modelată de tine pentru un mai bine al tău, pentru un mai frumos, pentru o mai mare apropiere de Dumnezeu.

Fie că folosim parapante, fie că folosim aripi, trebuie să învăţăm să ne înălţăm, să ne ridicăm deasupra a ceea ce ne ţine trişti, plini de frământări, îngrijorări, dezamăgiri. Şi dacă până nu demult ne ţineam cu amândouă mâinile de pământ, e vremea să ne dorim să trăim dincolo de ţărână, de efemer, dincolo de ceea ce obişnuia să fie centrul acţiunilor noastre. Tu poţi să fii fericit, chiar dacă toate par pe de-a-ndoaselea, chiar dacă aşteptările par a-ţi fi înşelate şi dorinţele neîmplinite. Caută în tine acea putere de a fi mai mult decât ceea ce eşti, acea putere de a-ţi tăia rădăcinile crescute în acest pământ, gata de a te ridica deasupra lui. Iar dacă zborul cu parapanta durează mult mai puţin decât ne-am dori, în ceea ce priveşte sufletul nostru, putem să fim într-un zbor continuu, să fim întotdeauna deasupra, învingători şi nu învinşi. Suntem creaţi pentru o altă lume, pentru vise, dorinţe şi gânduri mult mai înalte decât cele pe care le avem acum.. Suntem chemaţi la o viaţă trăită cu intensitate, dezbrăcaţi de hainele monotoniei, ale înfrângerii, ale fricii şi având privirile îndreptate spre cealaltă lume, una eternă, de-a dreptul fascinantă. Şi chiar dacă zbor înseamnă asumarea riscurilor, chiar dacă uneori mânuirea parapantei nu e nici pe departe uşoară, învaţă să fii curajos, caută să fii încrezător şi dă tot ce ai mai bun din tine. Capul sus şi înainte marş spre o altă lume!

N-am să te cobor acum cu picioarele pe pământ, ci mai degrabă te încurajez să continui să zbori, să te ridici deasupra lucrurilor nelăsând ca fericirea să-ţi fie condiţionată de oameni sau circumstanţe. Alege felul în care vrei să trăieşti!

Trăieşte-ţi viaţa mai presus de viaţă!

-Norrishor
radune permalink

RSS 2.0 feed, print, email this article:

Comments:

  1. [1] from: valy4u

    Chiar daca ne dorim sa ajungem acolo sus, ne tinem cu dintii de aceasta lume. Nu suntem pregatiti sa o parasim, chiar daca nu vrem sa recumoastem asta. Vrem sa traim cat mai mult aici in lumea asta murdara. Ne sperie gandul mortii. Dar cand vom ajunge la tata, ne vom da seama ca am fi vrut sa avem o viata cat mai scurta pe acest pamant. De ce? Va veti da seama singuri de ce, (doar daca sunteti cuminti)!

    raspunde acestui comentariu Thursday, 27.04.06, 12:14:36
  2. [2] from: serendipity
    serendipity

    ioi ce fain!!! merci norrishor pt articolu asta ;)
    asa dreptate ai si asa de bine mi-a prins..chiar ma gandeam zilele astea la lucruri regasite si-n articolu tau :)

    wish u could fly...out in the blue!! :) si o sa pot..dupa un pic de antrenament :)
    defapt, toti o sa putem :)

    raspunde acestui comentariu Thursday, 27.04.06, 17:57:51
  3. [3] from: hope

    putem trai inca de pe pamant deasupra lumii plina de murdarii odata ce ne nastem din nou prin Duhul lui Dumnezeu;
    si totusi cate-odata e mai greu sa traiesti pentru Domnul decat sa mori pentru Domnul, ca te trange'n jos gravitatea si intr-adevar trebuie sa te antrenezi si sa respecti regulile imparatiei lui Dumnezeu

    raspunde acestui comentariu Thursday, 27.04.06, 23:30:15
  4. [4] from: angelfluturas

    Imi place mult ce ai scris,m-ai dus cu mintea intr-o alta lume de vis.Ceea ce ai scris o i-au ca pe o incurajare,indemn si ca incepand de astazi si acum sa imi doresc sa "traiesc viata mai presus de viata".Prima lectie de zbor ca sa imi"traiesc viata mai presus de viata" am luat-o citind articolul tau apoi urmeaza proba practica. Acum Doamne ajuta-ma...

    raspunde acestui comentariu Friday, 28.04.06, 09:30:36
  5. [5] from: norrishor
    norrishor

    Mai toti ati pomenit de lumea asta murdara, de care ne tinem cu amandoua mainile, cu dintii... Si totusi suntem constienti ca fericirea noastra sta deasupra acestei lumi... pe care prea mult o iubim. Haideti impreuna... incurajandu-ne unii pe altii, sa punem mana pe foarfece, cutite... si sa ne taiem radacinile ca sa ne putem desprinde de lumea asta... care ne ofera prea putin pentru a fi fericiti.

    Merita ea, viata, sa fie traita deasupra vietii? Hai sa incercam...
    Mai vrea cineva o foarfeca?

    E asa de bine cand zbori...

    Multumesc pentru incurajari si aprecieri :)

    raspunde acestui comentariu Friday, 28.04.06, 10:40:26
  6. [6] from: carmencita_sweet
    carmencita_sweet

    Si eu vreau o foarfeca!

    raspunde acestui comentariu Friday, 28.04.06, 11:35:09
  7. [7] from: lucian

    Ioan 14:21 spune: " Cine are poruncile Mele si le pazeste, acela Ma iubeste; si cine ma iubeste, va fi iubit de Tatal meu. Eu il voi iubi si Ma voi arata lui."
    Cred ca tot antrenamentul nostru consta in a-L iubi pe scumpul nostru mantuitor. Asta ne desprinde de pamant si ne face sa traim deja in ceruri......nu pentru ca am fi deja acolo, ci pentru ca cerul este in noi....pentru ca Mirele nostru ne-a promis ca ni se va arata (aici....inainte de a-l vedea Acolo). Glorie Lui ca vine curand sa ne ia ACASA. Nu vrei si tu sa mergi ACASA? Dovedeste-o!!! Dar te rog....nu te chinui tu s-o dovedesti......El insusi vrea sa traiasca biruinta prin tine. Maranata!!!

    raspunde acestui comentariu Friday, 28.04.06, 16:32:29
  8. [8] from: norrishor
    norrishor

    carmencita... uite.. poti sa alegi.. am toate dimensiunile... :)

    lucian... iti multlumesc pentru ca ne-ai amintit ca cerul este in noi. Macar o farama daca s-ar ascunde acolo, si daca am fi sconstienti de ea... sunt sigura ca am trai altfel... ne-am gandi mai mult la cerul din noi... nu la tarana care suntem :)

    raspunde acestui comentariu Friday, 28.04.06, 16:59:34
  9. [9] from: copilu

    Cred ca primul pas pentru a ne trai viata mai presus de viata este sa indraznim sa gandim inalt si sa incercam sa ne atingem visurile. Dar ce ne facem atunci cand parapanta ne este furata? Eu ma gandesc ca atitudinea ne determina altitudinea! Imi place la nebunie titlul articolului si imaginea! Felicitari pentru miile de idei ingenioase pe care le ai, norrishor! Sunt mandra de tine!

    raspunde acestui comentariu
    1. acest comentariu a inspirat pe norrishor — #11
    Sunday, 30.04.06, 21:01:05
  10. [10] from: dinosy

    Totul tine de vointa mea si a ta! In Isus Hristos avem disponibile toate resursele necesare. Mai specific: foarfece pt a ne taia radacinile infipte in lumea asta, aripi pt a zbura, instructiuni pt a le folosi, curenti de aer pt a ne facilita zborul, etc. Tot ce ramane de facut este sa vrei sa te folosesti de resursele astea sa pui mana pe foarfeca, aripi, instructiuni si D-zeu te va sustine in acest zbor extraordinar. Esti gata sa faci acest pas?

    raspunde acestui comentariu
    1. acest comentariu a inspirat pe norrishor — #12
    Monday, 01.05.06, 13:29:21
  11. [11] from: norrishor
    norrishor

    inspirat de copilu — #9 Copilu, tre sa recunsosc faptul ca atunci cand am citit cuvintele tale, inima mea s-a facut mare cat mine, n-am mai incaput de ea.
    Si cred ca ai avut ingrozitor de mare dreptate cand ai spus "atitudinea ne determina altitudinea". hiuuu.. cat adevar...
    o imbratisare...

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 02.05.06, 08:42:29
  12. [12] from: norrishor
    norrishor

    inspirat de dinosy — #10 Dinosy, sa nu spui ca te las fara sa-ti raspund... Cred ca farmecul articolelor mele e dat de comentariile care se fac. Parca ar ramane incomplet daca nu ar fi cuvintele voastre, care cuvinte vac din mesaj un intreg, care nu ar fi asa daca nu ar fi si cuvintele voastre aici... multumesc...

    Daca sunt gata? Cred ca e mai mare curajul atunci cand stii ca sunt si altii care vor sa zboare cot la cot cu tine, aripa in aripa, in aceeasi directie, cu aceeasi dorinta nutrind in adancul inimii...

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 02.05.06, 08:45:33
  13. [13] from: francisc

    gasesc foarte valabil ce spunea un tip - poate ca osw. chambers - despre rugaciune. oricine ar fi, el spunea ceve de genul: eroarea fundamentala a modernilor este neglijarea locului preasfant. INDEED!

    parapanta ne este credinta, iar aceasta ne vine prin comuniunea din tabernacol.

    superb articolul, din titlu-n semnatura. remarc o inspiratie de invidiat. bravos!
    ya`re better`n better.

    [me]

    raspunde acestui comentariu
    1. acest comentariu a inspirat pe norrishor — #14
    Wednesday, 03.05.06, 19:21:26
  14. [14] from: norrishor
    norrishor

    inspirat de francisc — #13 Francisc, ma lasi fara cuvinte! Si ce-o sa ma fac eu? Cum voi scrie urmatorul articol? Poate voi folosi doar semne... :)Ingrozitor de incurajatoare... cuvintele tale :)

    Multumesc

    raspunde acestui comentariu Thursday, 04.05.06, 18:03:52
  15. [15] from: serendipity
    serendipity

    asa-mi place articolul asta! l-am recitit si iar atata de bine mi-o prins! cred ca o sa revin la el periodic, sa ma mai inalt cate un pic :)

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 15.08.06, 23:40:38

Add new comment:

Comments can be submitted only by registered users.