(O clipă am fost neatent şi am pierdut-o!)
Autor: Meo
Ştiu, este imposibil să mă reîntorc fizic pe drumul prăfuit al copilăriei. Din acest punct de vedere îi invidiez pe cei care cred în reîncarnare. Ei speră că vor mai trăi o altă copilărie, mai frumoasă decât ce prin care au trecut. Dar este o speranţă falsă. O singură dată străbaţi desculţ şi cu genunchii juliţi această uliţa.

Am crescut. Am pierdut zâmbetul şi inocenţa unei vieţi pline de frumuseţi. Am pierdut bucuria unui zbor de libelulă, lumina unei stele căzătoare, lacrima unei frunze căzute, culoarea unui apus. Am pierdut legătura cu îngerii.

Am crescut, sunt matur... stiu să conduc maşina, sa vorbesc la telefon să scriu un articol în word, ştiu să fiu atent şi precaut, ştiu să-mi planific ziua, să vorbesc frumos şi calm chiar dacă ...

Am crescut, mi-am luat şi eu un credit la bancă, mi-am schimbat şi eu geamurile de lemn cu cele de plastic, sunt mai naturale, port cravata, am costum, mă deplasez automatizat, am biblie cu comentarii, aurita pe margini.

De fapt am tot ce-mi trebuie. Tot. Tot ce mă aruncă departe de naturaleţea unei copilări aproape de cer.

[...]



Am crescut, m-am căsătorit, am o fetiţă... o privesc. Îi văd zâmbetul, bucuria, inocenţa, ...copilăria.

Şi totuşi... cotrobăind prin boarfele amintirilor... am găsit pietricelele adunate de pe uliţa copilăriei. O uliţă făcută nu din asfalt şi betoane, din tastatură, mobile şi lumi virtuale.

Copilăria...?

...perioadă din viaţă în care am învaţat cum se face un arc din băţ de alun, am învăţat cum se coseşte iarba, cum se face o căpiţă.

... zile petrecute la scăldat, dimineţi la pescuit trezind soarele.

... întălniri cu Pistruiatu, d Artagnan, Atos Portos, Aramis, Tom Sawyer, Huck, Winnetow, Nic, Dănuţ, Monica, Ursu, Unchiul Tom, iubirea mea din cărţi Olguţa.

... iubiri inocente, curate, timide, pline de emoţii.

... nopţi petrecute sub imensitatea unui cer divin dansând pe muzica pământeană a unui greier prea obosit pentru a putea dormi.

... nopţi în care drumul până la toaleta din capătul ogrăzii era presărat cu balauri.

... colibe construite în copaci, mere împrumutate din grădina vecinului, păstrăvi prinşi în râul de munte, cules de mure, zmeură, afine, slănină friptă la focul făcut pe deal.

... prietenii legate pe viaţă, chiar daca viaţa ne-a dus departe.

...momente de linişte care m-au învaţat să pun pe hărtie emoţii şi gânduri.

... lecţii de iubire, de curaj, de prietenie şi camaraderie.

Copilăria...?

... perioadă în care am descoperit natura îndrăgostindu-mă de ea pentru totdeauna.

... veri petrecute străbătând munţii.

... ierni moţăind la gura sobei chinuită de focul din ea.

Copilăria?

... o binecuvântare, o perioadă de har în care sufletul, mintea şi trupul învaţă într-o altfel de şcoală.

Dumnezeu mi-a dăruit un context în care copilăria mea a fost extraordinară. Mulţumesc Lui, părinţilor, învăţăceilor mei şi prietenilor din trecut. Sunte-ţi amintiri vii în mintea mea.