Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.


Archives

Parc

  1. Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
  2. Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
  3. Solutii IT [17.08.07 13:08]
  4. Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
  5. Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]

Downtown

  1. Ce-ai spune daca.... [05.07.08 02:28]
  2. dorinta corrupta :) [05.07.08 02:27]
  3. 'zicatori' [05.07.08 02:26]
  4. Ce pot face cu el... [05.07.08 02:24]
  5. acrostih [05.07.08 02:22]

Un om obisnuitWednesday, 28.11.07

Dragilor, de ceva vreme tot citesc ce scrieti si ma bucura si ma sperie totodata ce diversi pot fi si gindi oamenii. Uneori imi doresc sa comentez si eu cite ceva si imi dau seama ca sunt de acord si cu unul si cu celalalt, chiar daca discutia este in contradictoriu. No, si de aceea tare greu m-am urnit sa scriu si eu ceva, dar pina la urma m-am hotarit sa va spun ce ma roade de ceva vreme, poate ma ajutati voi ...unde sunt atitea capete iluminate trebuie ca vor fi sugestii bune.

Eu sunt una dintre cele mai comune persoane pe care le-am cunoscut in viata mea. Nu stralucesc cu nimic, nu ranesc prea tare, nu incalzesc prea mult. Am o groaza de ani pentru cit am strins in viata mea, si acum stau fata in fata cu viata mea si imi dau seama ca in afara de religiozitate nu am prea cistigat nimic. Am invatat, am cautat si totusi am descoperit ca nu imi place nimic in mod special, nu ma incinta nimic la extreme si ma gindesc ca mi-as dori ca macar intr-un domeniu din viata mea sa realizez ceva...si nici macar nu stiu ce...Cred ca e cea mai mare criza din viata mea, in afara de teorie (de care m-am plictisit) nu stiu prea multe.

Voi cum sunteti, cum ati descoperit acel ingredient care va face unici si neplictisitori?

Maria

radune permalink

RSS 2.0 feed, print, email this article:

Comments:

  1. [1] from: anca
    anca

    ...cred ca ceea ce m-ar ajuta pe mine foarte mult in a ma placea este intelegerea si asimilarea in structura mea interioara a insusi faptului ca sunt unica si irepetabila.

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 12.01.05, 12:56:51
  2. [2] from: anca
    anca

    si asta ar fi doar inceputul...pentru ca doar dupa ce as incepe sa ma vad asa, as putea incepe sa explorez ce ma pasioneaza (chiar daca ar fi colectionarea firelor de iarba - ca sa dau un exemplu absurd...sau stai putin, pardon, nu e absurd) si chiar daca lucrul respectiv nu ar intra in cele mai bine cotate preocupari ale secolului, as alege sa-l fac si pentru simplul fapt ca imi place mie, chiar daca altii l-ar gasi nefolositor, anost, lipsit de stralucire, etc, etc.

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 12.01.05, 13:23:05
  3. [3] from: roze

    te admir pentru deschiderea ta, maria. si ma rog ca, dincolo de criza asta, sa te astepte o mare surpriza.
    io nu cred ca exista oameni care sa se simta unici si neplictisitori, decat daca poate sunt nebuni(si aici ii includ si pe cei care sunt plini de sine) sau beti.
    nu stiu care e criza ta de fapt, prin ce treci, dar ce stiu este ca nu exista pasiune mai mare decat aceea de a iubi. viata asta n-are nici un sens fara Acel Cineva care sa iti dea valoare, sa iti dea pasiune si dragoste, sa te reasigure de menirea ta pe pamantul asta si de valoarea ta in ochii Lui.
    eu cand vad ca n-am realizat nimic, ca n-am nimic, merg la Cel care le are pe toate si incerc sa-L redescopar. cum? nu stiu sa-ti spun, pentru ca de fiecare data e altfel.

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 19.01.05, 18:06:49
  4. [4] from: roxana
    roxana

    Si eu am simtit la fel in urma cu vreo doua luni. L-am ales pe Dumnezeu, familia mea era innebunita de gestul meu, au venit ispitele, botez cu foc, apoi binecuvantari, binecuvantari, binecuvantari... Iar apoi ...nimik. Nimic nu se mai intampla in viata mea, in mine... Si sunt destui care se complac in aceasta situatie, iar menirea lor se rezuma aici. nu se mai intampla nimic, iar intr-o zi se vor intreba: "Unde este minunea vietii cu Dumnezeu despre care vorbeste Biblia"? Parerea mea e ca esti pe drumul cel bun. Iti vei gasi scopul cum si mie mi-a fost revelat de El. Sunt aici pt ca vreau sa iubesc oamenii, pt ca nu vreau sa tin pocainta pt mine, pt sunt mii de suflete care au nevoie de mine. Sunt oameni singuri in spitale, insetati dupa o minune, pe care numai Domnul o poate da. Sunt ca sa iubesc. Acum astept si ma rog sa fac ceva cu privire la asta. Domnul sa te lumineze si sa-ti dea forta sa-ti implinesti scopul!

    raspunde acestui comentariu Friday, 21.01.05, 15:08:54
  5. [5] from: ruben
    ruben

    Maria, ce spun oameni astia sunt niste prosti. De fapt toti ne plictisim de viata noastra in mai mare sau mai mica masura, conteaza cat de tare realizam limitarea noastra. Despre unicitatea noastra nu as baga mana in foc, dar sa zicem ca avem un fizic unic.
    In schimb toti, inclusiv eu, din care scriu pe site asta sunt mediocri si banali si vor ramane asa, vom muri si dupa 1 an nu o sa-si mai aduca nimeni aminte.

    Sanse ca cineva de p'aci sa realizeze ceva is infime.

    Fericire. Cred in ea. Dar asta inseamna sa nu iesi niciodata din lumea ta, sa nu faci nimic faimos, sa fi mediocru.

    raspunde acestui comentariu
    1. acest comentariu a inspirat pe Skadi — #6
    2. acest comentariu a inspirat pe Vendetta — #9
    Wednesday, 28.11.07, 11:22:00
  6. [6] from: Skadi
    Skadi

    inspirat de ruben — #5 esti sigur ca ne cunosti pe toti atat de bine incat sa poti sa iti asumi responsabilitatea pt ce afirmi?

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 28.11.07, 14:13:22
  7. [7] from: Christa
    Christa

    Imi place articolul. E putin socant si te pune pe ganduri.
    Ma regasesc oarecum in vorbele tale, dar sunt inca tanara deci nu ma crizez :)

    In rest, sunt de acord cu ce'a zis Ruben "Fericire. Cred in ea. Dar asta inseamna sa nu iesi niciodata din lumea ta, sa nu faci nimic faimos, sa fi mediocru."

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 28.11.07, 17:10:41
  8. [8] from: hope

    eu zic sa nu te limitezi la mediocritate si plictiseala

    intra in aventura de a afla destinul tau specific pentru care te-a creat Dumnezeu; fa niste riscuri, cauta - cum ai cauta o comoara, sacrifica-ti timpul/comoditatea, investeste; du-te unde n-ai mai fost (poate o biserica mai putin religioasa dar mai vie)- Domnul iti aduce in cale oportunitati

    esti o persoana unica, orice ar zice ruben care-i cu semnul intrebarii anyway :); esti creata pentru un destin specific si este nespus de implinitor personal dar mai mult decat atat este pentru a face o diferenta in vietile altora

    so, hai cu noi sa ne batem cu dragonul, sa-l rapunem si sa descoperim comoara

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 28.11.07, 19:40:08
  9. [9] from: Vendetta
    Vendetta

    inspirat de ruben — #5
    Nu stiu ce intelegi tu prin "a te realiza" ca e un termen foarte vag...dar eu cred ca alaturi de Dumnezeu sansele de a ne realiza sunt considerabil de mari( si aici nu ma refer doar la o realizare materiala sau sociala), iar cat priveste unicitatea noastra eu spun ca nu se rezuma la aspectul fizic ci in mai multe aspecte.
    Anyway...eu cred ca daca ar fi sa mor multi prieteni si-ar aduce aminte cu placere de mine

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 28.11.07, 19:51:02
  10. [10] from: celine
    celine

    :) frumos maria... cu totii trecem pe aici dar nu toti recunoastem ... unii nici nu ne dam seama iar altii nu mai reusim sa depsim momentul si sa mergem inainte.... observi? fiecare persoana care a postat se afla intr'un stadiu diferit al evolutiei in fata mediocritatii si blazarii... tocmai de aceea e bine ca ai cerut o parere, ai obtinut raspunsuri subiective, asa cum le simte fiecare :) adevarul e si el undeva acolo... nu obisnuiesc sa bag la inaintare cuvinte de genul: "Domnul o sa faca si o sa schimbe si ... de numa numa..." nu pentru ca nu cred asta, din contra, dar de fapt schimbarea ajunge sa aibe loc din propria noastra disponibilitate... daca noi nu vrem sa iesim din propria noastra mediocritate Dumnezeu nu o sa ne scoata cu sila... asta imi place mie la Dumnezeu: El nu depersonalizeaza pe nimeni :)

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 28.11.07, 22:48:08
  11. [11] from: lost
    lost

    eu cred ca cel mai bine poti sa-ti 'masori' cum ti-ai trait viata in a vedea cat de mult impact ai avut in viata celorlalti....pe cati i-ai influentat asa puternic si cati te-ar trece pe lista lor de oameni care le-a schimbat chiar viata....asta cred ca e esenta...sa te investesti in altii...si chiar daca unii nu or sa auda niciodata de tine, pentru altii o sa fii o persoana foaarte importanta

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 28.11.07, 23:06:53
  12. [12] from: anca
    anca

    ma uit la ceea ce am postat aproape in urma cu doi ani si nu pot sa zic ca ceea ce am spus nu e adevarat, dar este spus asa de pe o pozitie "inalta", de superioritate... ma chiar enerveaza. Adevarul, este asa cum spunea Ruben implicit (din pacate tot de pe o pozitie de superioritate) realizarea este o povara pe care putini ar vrea sa o poarte pentru ca inseamna mult prea mult sacrificiu... E mult mai comod sa nu faci sacrificii. E mai comod sa fi mediocru. Si chiar daca nu ar recunoaste multi ca prefera mediocritatea (pentru ca adevarul e ca suntem inconstienti marea parte a timpului - ca pestele care afla ultimul ca e in apa) lucrul acesta se vede din ceea ce isi doresc cei mai multi- sa aiba o viata comoda, lipsita de sacrificii.

    raspunde acestui comentariu Thursday, 29.11.07, 18:06:22
  13. [13] from: maia

    maria sunt suta la suta de acord cu ruben... mi/ar place sa pot sa il contrazic... sa am cu ce... sa am dovezi... sa pot sa spun ca viata mea nu este asa! am familia si profesia la care alta data doar visam... si totusi viata asta este tare plictisitoare... si uneori ma gandesc care ii e sensul...

    raspunde acestui comentariu Friday, 30.11.07, 11:25:16
  14. [14] from: maia

    "Eu sunt una dintre cele mai comune persoane pe care le-am cunoscut in viata mea. Nu stralucesc cu nimic, nu ranesc prea tare, nu incalzesc prea mult. Am o groaza de ani pentru cit am strins in viata mea, si acum stau fata in fata cu viata mea si imi dau seama ca in afara de religiozitate nu am prea cistigat nimic. Am invatat, am cautat si totusi am descoperit ca nu imi place nimic in mod special, nu ma incinta nimic la extreme si ma gindesc ca mi-as dori ca macar intr-un domeniu din viata mea sa realizez ceva...si nici macar nu stiu ce...Cred ca e cea mai mare criza din viata mea, in afara de teorie (de care m-am plictisit) nu stiu prea multe".
    exact asta mi se intampla si mie! si ac lucru se intampla la multe multe persoane, dar cele mai multe nu sunt gata sa recunoasca asta!!! pt ca nu/si fac timp sa se uite in sufletul lor si la viata lor, de multe ori ne mintim singuri si spunem superficial: "sunt bine", "totul este ok" slava Domnului etc... cand de fapt ne simtim mizerabil sau insignifianti!
    eu asta cred si nu imi cer scuze pt asta!

    raspunde acestui comentariu Friday, 30.11.07, 11:29:40
  15. [15] from: unaecalabA
    unaecalabA

    mi s-a parut foarte, foarte bun punctul asta atins de tine, Maria...extrem de vulnerabil...si sunt de acord ca toti avem perioade in care trecem pe aici, chiar daca abia ne-am inceput viata..umani fiind, ne pierdem mult prea usor viziunea si uitam inaltimea chemarii Lui...insa imi aduc aminte de un citat din fr. Laurentiu al Invierii: "Imi intorc mica omleta in tigaie de dragul lui Dumnezeu; cand mi-am terminat-o, daca nu mai am altceva de facut, ma inchin cu fata la pamant inaintea lui Dumnezeu, care mi-a dat harul de a o prepara, dupa care ma ridic de jos mai fericit decat un rege. Cand nu pot face altceva, ma multumesc si sa ridic un pai de pe jos din dragoste pentru Dumnezeu."
    ...cred ca in asta se ascunde fericirea vietii, atunci cand chemarea lui Dumnezeu pentru noi este sa ramanem in anonimat...si cred ca daca este sa ne uitam la oamenii pe care Domnul Isus si i-a ales ca ucenici, am intelege asta mai bine...pescari, deseori deborand de mirosuri neplacute, erau atat de multi in Israel la vremea aia, incat nimeni nu-i deosebea, nimeni nu ramanea fascinat cand auzea pe un strain spunand : "eu am fermecatoarea meserie de pescar"...dar Domnul face o plimbare pe malul marii, stiind ca materialul primar al Imparatiei trebuie alcatuit din oameni comuni, trecuti cu vederea...El vede in noi purtatorii Imparatiei, chiar daca noi uitam cat de mult conteaza pentru inima Lui acest lucru...El vede in noi, ramasita care trebuie sa IL slaveasca in zilele din urma, in care atat de putini sunt aceia care au curaj sa marturiseasca : "eu sunt chemat sa IL glorific pe Dumnezeu, aici, in coltul meu de lume"...nu trebuie sa ma ingrijorez daca nu simt in mine o fierbere pentru o cauza, daca, in schimb, am putere sa daruiesc un zambet cald, din El, unui alt anonim care trece pe langa mine......in fine, astea-s niste ganduri spontane, cand m-am apucat de scris, vroiam sa spun altceva :D..in orice caz, va doresc tuturor mult har si putere sa-L onoram pe Dumnezeu in orice moment, fie el cat de plafonat si neroditor dpdv uman...fiti binecuvantati!

    raspunde acestui comentariu Saturday, 01.12.07, 20:14:58
  16. [16] from: lory
    lory

    Draga Maria, daca te ajuta sa stii ca nu esti singura care treci prin astfel de trairi, atunci vreau sa-ti spun ca si eu simt de multe ori acelasi lucru.In viata fiecaruia vine o vreme cand privim in urma si ne intrebam ce-am facut pana acum deosebit, pentru Dumnezeu, pt. cei dragi, pt. straini si ceea ce vedem nu ne multumeste deloc.Ne oprim si privim la prezent si vedem ca suntem la fel de ineficienti ca in trecut si ne gandim la viitor, ne intrebam care ne e menirea, calea de urmat? Primul semn ca ne aflam pe drumul cel bun este insusi faptul ca ne intrebam ce trebuie sa facem, care e voia lui Dumnezeu pt. viata noastra si dorim sa dam ce avem mai bun in noi. Stiu ca daruind vom fi mai impliniti - daruind dragoste, timp, si chiar lucruri materiale, celor care au nevoie de ele.Mai devreme am citit o meditatie care se leaga foarte de ceea ce simtim unii dintre noi acum : "Ploile de vara fac mult mai bine decat uraganele, insa nu se bucura de prea multa publicitate...Nu putem fi toti eroi, cineva trebuie sa stea pe margine si sa-i aplaude. Asa ca , nu uita, cand te crezi prea mic pentru a face lucruri mari, incearca sa faci lucruri mici cu o inima mare" pt. ca Domnul se uita la inima fiecaruia.Asa ca orice faci, fa cu bucurie.

    raspunde acestui comentariu
    1. acest comentariu a inspirat pe hope — #17
    Tuesday, 04.12.07, 11:20:23
  17. [17] from: hope

    inspirat de lory — #16 bine exprimat; Domnul sa-ti ajute Maria, si sa ne ajute la toti ca luminitele noastre micute sa formeze o lumina mare pe tot pamantul

    raspunde acestui comentariu Wednesday, 05.12.07, 01:00:21
  18. [18] from: ciudixgirl

    Daca nu poti face ceva mare pentru Dumnezeu incearca sa faci ceva mic cu o inima mare...cred k e vorba doar de atitudine.din ce punct de vedere privesti viata.

    raspunde acestui comentariu Tuesday, 01.01.08, 14:51:49
  19. [19] from: hope

    eu m-am decis sa mor zilnic fata de ceea ce vreau eu, sa-l las pe Hristos sa traiasca prin mine; adica: daca am oportunitatea sa fac un bine, nu mai despic in 7 motivele pentru care nu as da un ban sau un sfat, sau o imbratisare, sau o rugaciune, sau un ajutor cu copiii, sau cu rufele.......; decid zilnic sa le fac aceste lucruri cu bucurie; Hristos traieste o viata plina, bogata, traieste pentru altii- nu pentru sine;
    cineva a spus ca viata de crestin este grea; altcineva a spus ca este imposibila si eu sunt de acord cu al doilea; dar daca traieste Hristos prin tine, este mai mult decat frumoasa si productiva; este o adevarata aventura

    give it a try :)

    raspunde acestui comentariu Saturday, 05.01.08, 04:03:32

Add new comment:

Comments can be submitted only by registered users.