Please Register! on our site to be able to write messages reply to blogs and participate on our discussion forums. Click here if you forgot your password.
Parc
- Când nu-L mai înţeleg pe Dumnezeu [12.06.08 11:41]
- Cuvinte reci de pe buze uscate [23.01.08 23:15]
- Solutii IT [17.08.07 13:08]
- Functia ambigua a televiziunii [12.08.07 12:39]
- Biblia si drepturile omului [14.02.07 11:59]
Downtown
- Chestii faine (poezii sau..orice altceva) share-uite cu altii :) [07.07.08 05:56]
- De cate ori??? [07.07.08 03:37]
- ti-e frica de moarte?! [07.07.08 03:34]
- Playlist [07.07.08 03:33]
- discutie libera [07.07.08 03:23]
Vreau sa devin fanaticMonday, 30.10.06
Autor: Dox
Una dintre caracteristicile societatii noastre post-moderniste, este lipsa valorilor absolute. Suferim de un relativism care parca nu se mai termina. Incepe din fizica, continua in matematica, traverseaza spatiile informatice si ne inunda prin canalele media fiecare coltisor din viata.
Dragostea, credinta, Dumnezeu, Crestinismul, societatea, ura, razboiul, sunt doar niste cuvinte care exprima niste variatii existentiale, etape din viata, sau in cel mai fericit caz, parerile si opiniile personale ale unor persoane. Este celebra vorba: The beauty is in the eye of the beholder - frumusetea e in ochii celor care o privesc. Sa fie oare asa?
Sa fie oare chiar atat de relativa existenta noastra? Ne miscam mereu intre opinii, opinii si iar opinii. Pana si noi, la Aercurat, spune ca “parerea ta conteaza”. Si conteaza! Dar cat, pana unde si in functie de ne masuram ideile, vorbele si actiunile?
De multe ori, imi doresc sa fiu un fanatic in a-mi apara valorile. Vreau sa ma enervez iar cand cineva il ia in ras pe Dumnezeu, cand se fac glume proaste sau cand mi se cere sa-mi incalc principiile.
Simt ca am cazut in ultima vreme intr-o oscilare intre multe puncte de vedere, care trateaza probleme de la suprafata, dar lasa esenta neatinsa.
[...]
Sa nu furi, sa nu ucizi, sa nu preacurvesti, sa iubesti sa ierti si sa fi bun, au fost inlocuite cu sa mergi la biserica, sa porti costum, sa fi dragut, sa pui bani la colecta, sa canti frumos si lin si sa pastrezi aparentele - dar si astea tin mai nou de cultura in care esti si de felul in care societatea interpreteaza anumite lucruri.
Nu pentru cravata voi da socoteala, si nici pentru muzica lina sau agitata pe care am ascultat-o sau nu. Ci pentru tot ceea ce trebuia sa fac si n-am facut, pentru toti flamanzii care n-au primit paine de la mine pentruca eram prea ocupat sa arat bine in ochii celor din jurul meu.
Cand se va trage linia finala, ma tem ca nu ma va intreba nimeni despre cultura in care am trait si nici despre credintele si modul de gandire al contemporanilor mei. Ma tem ca totul va fi comparat cu un standard care transcede veacurile si pe care am ales uneori sa-l ignor de dragul timpurilor in care traiesc.
Una dintre caracteristicile societatii noastre post-moderniste, este lipsa valorilor absolute. Suferim de un relativism care parca nu se mai termina. Incepe din fizica, continua in matematica, traverseaza spatiile informatice si ne inunda prin canalele media fiecare coltisor din viata.
Dragostea, credinta, Dumnezeu, Crestinismul, societatea, ura, razboiul, sunt doar niste cuvinte care exprima niste variatii existentiale, etape din viata, sau in cel mai fericit caz, parerile si opiniile personale ale unor persoane. Este celebra vorba: The beauty is in the eye of the beholder - frumusetea e in ochii celor care o privesc. Sa fie oare asa?
Sa fie oare chiar atat de relativa existenta noastra? Ne miscam mereu intre opinii, opinii si iar opinii. Pana si noi, la Aercurat, spune ca “parerea ta conteaza”. Si conteaza! Dar cat, pana unde si in functie de ne masuram ideile, vorbele si actiunile?
De multe ori, imi doresc sa fiu un fanatic in a-mi apara valorile. Vreau sa ma enervez iar cand cineva il ia in ras pe Dumnezeu, cand se fac glume proaste sau cand mi se cere sa-mi incalc principiile.
Simt ca am cazut in ultima vreme intr-o oscilare intre multe puncte de vedere, care trateaza probleme de la suprafata, dar lasa esenta neatinsa.
[...]
Sa nu furi, sa nu ucizi, sa nu preacurvesti, sa iubesti sa ierti si sa fi bun, au fost inlocuite cu sa mergi la biserica, sa porti costum, sa fi dragut, sa pui bani la colecta, sa canti frumos si lin si sa pastrezi aparentele - dar si astea tin mai nou de cultura in care esti si de felul in care societatea interpreteaza anumite lucruri.
Nu pentru cravata voi da socoteala, si nici pentru muzica lina sau agitata pe care am ascultat-o sau nu. Ci pentru tot ceea ce trebuia sa fac si n-am facut, pentru toti flamanzii care n-au primit paine de la mine pentruca eram prea ocupat sa arat bine in ochii celor din jurul meu.
Cand se va trage linia finala, ma tem ca nu ma va intreba nimeni despre cultura in care am trait si nici despre credintele si modul de gandire al contemporanilor mei. Ma tem ca totul va fi comparat cu un standard care transcede veacurile si pe care am ales uneori sa-l ignor de dragul timpurilor in care traiesc.
RSS 2.0 feed, print, email this article:
- RSS 2.0 feed of this article, including comments.
- You can [print] this article or [email] it.
Comments:
Add new comment:
Comments can be submitted only by registered users.
© 2006 aercurat.com | All rights reserved
da...ai dreptate! chiar asa ii. si eu ma tot gandesc cateodata...si la prima ocazie cand pot pune in practica gandirea care trebuie, iar uit. da poate de acuma o sa-mi amintesc mai des!
raspunde acestui comentariu Monday, 30.10.06, 10:04:52True, true. Cel mai bine cred ca se aplica la chestiile de genul"Legalizarea prostitutiei" sau "legalizarea avorturilor". In fond totul e relativ cand te gandesti ca da, nu e moral(deci nu e crestinesc nici atata), dar decat sa se intample in conditiile actuale..mai bine le legalizam...E cam greu, desi eu cred ca ar trebui sa ne opunem, chiar daca ar fi mai "bine" pt societate.
raspunde acestui comentariu Monday, 30.10.06, 14:18:39Deci da, sa gandim radical cand e de gandit radical
"go on a limb - that's where the fruit is"
eu nu vreau sa fiu caldicel sau rece cand e vorba de slujirea lui Hristos;
ori cu Dumnezeu, ori cu cultura si formele ei;
cineva a spus ca e bine sa fii moderat in toate; cite un pic din fiecare lucru; ei cand e vorba de mancare sau bautura da, cred si eu, dar cand e vorba de a-L urma pe Hristos nu cred ca se aplica
raspunde acestui comentariu Tuesday, 31.10.06, 03:34:13uau, se poate mai vast? a-L urma pe Christos implica toate celelalte... caracterul, ca sa numim lucrul de care, s-ar parea, fuge toata lumea sa-l numeasca. usor, recunosc, de fiecare data cand ma hotarasc sa vorbesc impotriva a ceva ajung sa vorbesc impotriva mea insami... revenind, valorile sunt relative si e normal, pt ca raportarea de face la lucruri diferite. Camus zice: "Daca oamenii nu se pot raporta la o valoare comuna, recunoscuta de toti in fiecare, omul devine de neinteles pentru om". clar. standardul nu e Dumnezeu pentru societatea postmoderna, ci omul, individualitatea lui. Ne putem, fireste, revolta, face bine din cand in cand chiar, dar nu rezolva si nu e cheia aici. Cheia e in a arata altceva prin CARACTER, detalii, de unde oamenii vor respecta, cel putin, varianta unui Dumnezeu care ajuta la asa ceva... prozelitism la drumul mare nu merge, bigotismul (bigotia suna mult mai tare, dar ma abtin!
) ne izoleaza... Relativul asta e gura mare cu care-si striga toti liverul arbitru... foarte bine, sa-si scrie fiecare propriile valori...cine e prost, sa ramana prost si pe mai departe... nesocotit, in sens de nesocotit era...mda... pana nu ajung sa ma contrazic prea tare, sa ne vedem fiecare de propriul "vas" si face Dumnezeu restul(...)...
raspunde acestui comentariu Wednesday, 01.11.06, 21:23:56