Prof. Dr. Lucia Wald sau Doamna mi-a fost mai mult decît supraveghetoare a lucrării de doctorat. Îi voi face cu altă ocazie un portret amănunţit. Sînt multe de spus despre această extraordinară doamnă a filologiei româneşti, unul dintre puţinii specialişti în Augustin care cunosc textul Episcopului în mod atît de intim.
Reiau AICI istoria pe care o voi folosi drept exemplu şi în Colocviul de la Sighet.
Poate că mai foloseşte cuiva.
Din păcate conspiraţia dintre biologie şi timp face ca orice proces de “deconspirare”, justiţie, rezolvare într-un fel sau altul a trecutului nostru să fie cu totul compromise.
Ionatan a plantat un măr în livada poeziei evanghelice româneşti, un măr care face roade spre vindecarea verbelor derivate din adjectivele şi substantivele cele mai nemişcătoare; spre vindecarea substantivelor înţepenite prin formule golite de vioiciunea metaforică, dar care încep să se mişte sub condeiul lui cu o iuţeală verboasă fulgerîndă.
Aceste interviuri ar trebui să fie materie de examen pentru studenţii la teologie. Fenomenul Piteşti ar trebui să fie un curs întreg, de 14 săptămîni, plus seminarii, imediat după studierea antropologiei. Balzac, comedia umană, este opţional, dar acesta este obligatoriu.
Avertisment: detalii şocante! Nu mîncaţi în timp de ascultaţi. Luaţi un pachet cu şerveţele de hîrtie pe aproape.
Nu lăsaţi copiii sub 14 ani în jurul dumneavoastră.
Pe ceilalţi, peste 18 ani, obligaţi-i să stea pînă la capăt.
Un astfel de curs ar trebui aşezat şi în licee.
Ce-i moartea? Un joc! Un joc de-a v-aţi ascunselea! Iubiţii ni se ascund pentru o vreme după lemn, lemnul sicriului, ca să ni se arate mai frumoşi după clipa atît de scurtă a anilor ce vor să vină.
Sursa foto Adi Dume (fotografia nu poate fi utilizată fără acordul fotografului în niciun context)
Îi mulţumesc Alinei Birgean, o mamă care a trecut prin iadul naşterii şi apoi al pierderii unui copil cu sindrom Down pentru acest text:
