Tocmai am terminat licenţele. Ieri a fost examinarea la teologie, astăzi lucrarea de licenţă. Iată un text interesant pentru cei care doresc să facă teologie.
Dacã, prin urmare, si tu, iubite, doresti sã dobândesti harisma aceasta, se cuvine sã cunosti si sã pãstrezi urmãtoarele opt lucruri:
Unele constatări în timpul parcurgerii Apocalipsei apostolului Ioan
(despre cum sună ultima carte din Biblie)
Analizarea dimensiunii sonore a scrierii ce încheie Sfânta Scriptură se doreşte a fi o pledoarie pentru abordarea şi a acestei dimensiuni a textelor sacre în strădania de a găsi şi valorifica cât mai multe dintre deschiderile pe care acestea le-ar putea implica.
Domnul Andrei Pleşu reia un text mai vechi. Sare şi piper, ca de obicei. De această dată aproape că i-aş fi preluat fiecare frază, dacă n-aş fi dat peste reguli.
Prima parte parcă este o reluare a “Calităţilor bune şi defectelor” lui Motru. Interviul lui Celibidache desfiinţează acelaşi mit: românul e ales de Dumnezeu care, se înţelege de la sine, e neapărat român.
A doua parte, dacă n-aş fi văzut-o cu ochii mei, aş fi spus că este o exagerare stilistică.
Să citim:
Spunem “m-am convertit” de parcă întoarcerea către Dumnezeu ar fi un act igienic precum spălatul pe dinţi sau lăutul în cadă. Reflexivul este exclus din structura semantică a verbului. Nu NE putem converti. Sîntem găsiţi, dar căutăm, sîntem aleşi, dar alegem, voinţa liberă nu este exclusă, dar nu este mai multă decît voinţa de a învia a unui mort care este înviat, dar este necesară credinţa slăbănogului care este întrebat .. mai vrei să te faci sănătos?
Incitant titlu, nu-i aşa?
Să vedem cam ce ar fi prin carte (parafrazez):
Nu te pune cu unsul Domnului!
Biblia este cartea cu instrucţiuni pentru … (completaţi după gust)
Simt Duhul…
Domnul vrea să fiu bogat…
Doctrinele dezbină … dragostea uneşte..
Ai un blestem transgeneraţional… (Elelelel!!!!)
Nu eşti plin de Duhul dacă nu vorbeşti în limbi….
ET CETERA!
Ne-am mai ocupat mintea şi tastaturile şi cu alte ocazii gîndindu-ne la muzică. Martor ne este eticheta aceasta (cam 450 de postări pe această temă pînă acum, adică aproape 20% din blog).
Se spune că este bine să faci ceea ce îţi place şi să mai primeşti şi salariu pentru asta. Cred că este cazul meu, dar eu oricum am fost un alintat al lui Dumnezeu. Sînt dator vîndut pentru asta. Ca rob.
Se poate, da, este posibil să faci ceea ce îţi place, dar nu este acelaşi să îţi placă ceea ce faci, cu a face ceea ce îţi place. Uneori înveţi să îţi placă ceea ce TREBUIE să faci. Este cazul robului.
Am găsit AICI un citat din Cioran despre muncă.
Trevin Wax face un comentariu la un comentariu. După ce îl citează pe N.T. Wright, face cîteva scurte observaţii legate de modul în care acesta se referă la disputa nou creată de Rob Bell.
Iată citatul din Wright: