in Cubul lui Dox

Desi a fost marti astazi a fost o zi de luni. Ieri am avut liber si am fost plecat cu familia pentru cateva zile. M-am intors stresat ca am pierdut o zi de “lucru”. Si incep sa dreg si sa ma apuc sa butonez sa mai recuperez din “pierdere”. Imi dau seama insa ca ma iau cam prea un serios. Am pus jos “armele” si am zis ca e suficient. Dar cum seara molcoma ma ispiteste la citit, am intrat in libraria virtuala si am ales (parca) la intamplare, o carte de Eli Wiesel – Mesagerii lui Dumnezeu: Portrete si Legende Biblice (Messengers of God: Biblical Portraits & Legends). 

Mi se pare o “nimereala mare ca” publicarea cartii a fost facuta in fix anul in care m-am nascut… o fi predestinare? O fi, nu o fi, am inceput a citi.

Nu ma duc repede prin carte, o absorb. Scrisul e fin si cu un ritm placut. Autorul se furiseaza prin Geneza, si mi-l aduce in fata pe Adam. Adam despre care se scrie atat de putin in Biblie, dar care a trait cel mai mult. Un om fara trecut dar cu cel mai mult viitor acordat de Dumnezeu. Intersant zic eu, si continui. 

Citesc despre crearea lui, despre gradina si apoi despre pacat. Dar citesc cu ochi noi, mai umani si mai eliberati parca din clestele dogmei. Cine e Adam? Adam sunt eu si tu, si nici unul dintre noi – suntem toti si nu e nici unul. Interesant…

Ajung insa la o fraza care m-a binedispus si cu care vreau sa raman cand ma duc la culcare. E un citat din Midras, un raspuns la intrebarea: De ce a asteptat Creatorul sase zile ca sa-l creeze pe Adam?

Raspunsul e genial si trebuie sa recunosc ca am chichotit cand l-am citit. Apoi m-am relaxat. A fost exact raspunsul de care aveam nevoie: 

“Ca sa-l ajute pe om sa nu se ia atat de mult in serios, sa evite a fi arogant si orgolios, el poate fi intrebat: Cu ce te lauzi tu daca pana si un țânțar te-a precedat in ordinea Creatiei?”

Si cand spun ca fix de asta aveam nevoie fix acum, nu exagerez. Asta e unul din pacatele mele cu care ma lupt. Ma iau mult prea mult in serios. Sunt atat de important incat sar la prima abatere sa corectez “pacatosi” din jurul meu. Mare perfectionist si bagator de vina. Doamne iarta-ma. Buna analgia cu tantarul. 

Noapte buna, prieteni.

Leave a Reply