Conduși de Duhul Sfânt

Biruitori în ispită

Trăim pe pământ într-o lume în care creația, rănită de păcat, e într-o continuă frământare și destrămare. Suntem în trupuri de carne care datorită păcatului se degradează pe zi ce trece, iar în trup firea pământească e foarte activă și împotrivitoare la orice reformă.

În plus, ființe spirituale căzute care sunt în lumea noastră, se folosesc de fragilitatea și slăbiciunea firii pământești pentru a-i ispiti, a-i înșela și pentru a-i distruge pe oameni, dacă e cu putință. Astfel, nu trebuie să ne surprindă faptul că întâlnim probleme și greutăți la tot pasul. Aceste greutăți sunt inerente lumii în care trăim datorită păcatului care încă este în ea.

Așa cum am învățat din articolul precedent, ispita nu e un păcat, ci e o invitație la a păcătui. Ea începe cu o îndoială cu privire la ceva ce a spus Dumnezeu care apoi e folosită ca o scuză pentru a ne împlini nevoile legitime pe căi nelegitime.

Copiii lui Dumnezeu, adică cei ce au fost născuți din nou din Spirit, nu sunt scutiți de ispită; Tatăl lor îngăduie ca ei să treacă prin astfel de teste. Totuși ispitele îngăduite de Dumnezeu nu sunt peste puterile lor ci ele sunt potrivite capacității lor de a le face față. În plus, credincioșii nu sunt singuri în ispită ci au de partea lor pe Duhul Sfânt care pe lângă ajutorul din timpul ispitei, le oferă în plus o cale de scăpare din ea.

Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Și Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre, ci, împreună cu ispita, a pregătit și mijlocul să ieșiți din ea, ca s-o puteți răbda.
Biblia, 1 Corinteni capitolul 10, versetul 13

În continuare vă propun să învățăm din experiența lui Isus cum să devenim și noi, credincioșii, biruitori în ispită.

Duhul Sfânt în viața credincioșilor

Vedem că Isus nu s-a expus ispitelor din proprie inițiativă ci S-a lăsat condus de Duhul Sfânt în această experiență.

Atunci, Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul.
Biblia, Matei capitolul 4, versetul 1

E foarte important ca, la fel cu Isus, să ne lăsăm conduși de Duhul Sfânt în viața de zi cu zi.

Copiii lui Dumnezeu sunt acei oameni care au acceptat prin credință darul salvării de păcate, salvare pe care Isus a înfăptuit-o prin Jertfa Sa. Ca urmare a curățirii de păcate, Duhul Sfânt le-a fost dăruit pentru a-i ajuta să trăiască o viață de copii de Dumnezeu și astfel, ei au fost născuți din nou, din Duh.

Tuturor celor ce L-au primit (pe Isus), adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuți nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.
Biblia, Ioan capitolul 1, versetele 12,13

„Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu.” Nicodim I-a zis: „Cum se poate naște un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale și să se nască?” Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăția lui Dumnezeu. Ce este născut din carne este carne și ce este născut din Duh este duh.
Biblia, Ioan capitolul 3, versetele 3-6

Așadar, copiii lui Dumnezeu au fost născuți din nou din Duh și astfel au primit abilitatea pe care nu o aveau până atunci de a trăi în împărăția spirituală a lui Dumnezeu, în ascultare de El. În plus au primit abilitatea de a percepe (vedea) lucrurile spirituale pe care Dumnezeu le înfăptuiește. Acestea nu pot fi percepute sau înțelese de oamenii care nu au fost născuți din nou.

Împărăția lui Dumnezeu este locul în care El e Împărat și se înfăptuiește voia Lui. Doar copiii lui Dumnezeu pot face voia lui Dumnezeu datorită Duhului Sfânt care îi conduce. Pe tot parcursul vieții pe pământ, ei sunt chemați să se lase conduși de Duhul Sfânt în inițiativele lui Dumnezeu, în slujbele la care îi cheamă El, în planurile Lui. Cât trăim noi învățăm să ne lăsăm conduși de Duhul și nu de firea noastră.

Așadar, fraților, noi nu mai datorăm nimic firii pământești, ca să trăim după îndemnurile ei. Dacă trăiți după îndemnurile ei, veți muri, dar, dacă, prin Duhul, faceți să moară faptele trupului, veți trăi. Căci toți cei ce sunt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.
Biblia, Romani capitolul 8, versetele 12 -14

Două voințe

Copiii lui Dumnezeu sunt supuși mereu la două îndemnuri în viața lor pe pământ. Datorită trupului pământesc, firea pământească este mereu prezentă în viața lor, făcându-și simțită prezența prin îndemnurile ei. Îndemnurile firii sunt dorințele ei, voia ei. Voia firii noastre e egoistă, ea ne cere să ne concentrăm toată atenția asupra nevoilor trupești și să trăim ca să le satisfacem, cu orice preț.

Voia Duhului e voia lui Dumnezeu. Duhul Sfânt ne îndeamnă să ne încredem în Tatăl nostru pentru nevoile noastre. Bineînțeles, ele își au locul lor în viața asta, dar pe primul loc, înaintea lor, e voia lui Dumnezeu. Dacă vom pune pe primul loc voia lui Dumnezeu atunci ca un bonus, El va avea grijă de nevoile noastre trupești.

Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri (mâncare, îmbrăcăminte, cele necesare vieții) vi se vor da pe deasupra.
Biblia, Matei capitolul 6, versetul 33

Misiunea lui Isus pe pământ a fost să împlinească voia lui Dumnezeu. De asemenea, misiunea copiilor lui Dumnezeu pe pământ e să împlinească voia lui Dumnezeu.

Dacă vom citi Cuvântul, vom înțelege că voia/intenția lui Dumnezeu în crearea omului a fost comuniunea cu el. Alegând greșit, omul a pierdut comuniunea cu Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu a fost luat prin surprindere de această alegere, El a plănuit dinainte de creație salvarea oamenilor și aducerea lor înapoi în comuniune cu El, ca și copii ai Lui.

Voia generală a lui Dumnezeu este salvarea și includerea a cât mai multor oameni în familia Sa, iar Isus ne-a arătat cum se împlinește această voință, trăind nu pentru Sine, ci dedicându-Se complet planului divin, astfel încât tot mai mulți să poată fi aduși în împărăția lui Dumnezeu.

Copiii lui Dumnezeu sunt chemați să participe la această misiune, fiecare având un rol unic în planul divin de salvare a oamenilor. Această chemare se împlinește în familie, în biserică, la locul de muncă și în societate, contribuind astfel la extinderea Împărăției lui Dumnezeu. Unii, asemenea apostolilor, sunt trimiși în întreaga lume pentru a duce vestea bună și în alte țări.

Condus de Duhul în pustie

Înainte să își înceapă misiunea pe care Tatăl L-a autorizat pe Isus să o facă, aceea de a duce Împărăția lui Dumnezeu la poporul ales, poporul Israel, El a fost condus de Duhul în pustie pentru o vreme.

Pustia e locul în care lucrurile plăcute trupului lipsesc cu desăvârșire. Acolo nu sunt alți oameni cu compania lor plăcută, nu este mâncare, nici măcar pâine, nu sunt acele lucruri care fac viața pământească plăcută. E un loc auster în care orice lucruri pământești care i-ar fi putut distrage atenția au fost lăsate deoparte.

O astfel de situație poate fi ideală pentru a ne concentra pe lucrurile spirituale, dar, în același timp, lipsa celor necesare trupului poate amplifica dorințele firii pământești, făcându-le mai puternice și mai greu de ignorat. De aceea, este important să conștientizăm cum astfel de momente pot fi folosite de cel rău pentru a ne ispiti.

Isus nu s-a angajat în această experiență din proprie inițiativă ci S-a lăsat condus de Duhul Sfânt.

La fel, și copiii lui Dumnezeu sunt chemați să se lase conduși mereu de Duhul și nu de firea lor.

A fi condus de Duhul e o practică pe care ei o învață pe tot parcursul vieții lor pământești. E un mod de viață prin care ei învață să se supună voii și planurilor lui Dumnezeu, în loc de a-și urma propriile dorințe și planuri.

A trăi condus de Duhul este un proces de durată din care nu lipsesc luptele împotriva firii pământești dar și eșecurile.

Dar Dumnezeu care a început această lucrare bună în copiii Lui, o va duce la bun sfârșit.

Sunt încredințat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.
Biblia, Filipeni capitolul 1, versetul 6