Înainte să intre în țara promisă, poporul Israel a trebuit să ducă mai multe bătălii și una dintre cele mai importante cetăți care le-a stat în cale a fost cetatea Ierihonului.
Citim în cartea Iosua, capitolul 5 în versetul 13, că:
Pe când Iosua era lângă Ierihon, a ridicat ochii, și s-a uitat. Și iată un om stătea în picioare înaintea lui, cu sabia scoasă din teacă în mână. Iosua s-a dus spre el, și i-a zis: „Ești dintre ai noștri sau dintre vrăjmașii noștri?”
Imaginează-ți scena. Iosua, conducătorul poporului și al armatei, vede un om cu sabia trasă și vrea să știe dacă acel om e de partea lui sau a dușmanului.
Răspunsul omului e ciudat și chiar pare că omul nu a înțeles întrebarea.
El a răspuns: „Nu, ci Eu sunt Căpetenia oștirii Domnului, și acum am venit.” Iosua s'a aruncat cu fața la pămînt, s'a închinat, și I-a zis: „Ce spune Domnul meu robului Său?”
Omul răspunde cu NU.
De fapt, ăsta nu e deloc un răspuns la întrebarea lui Iosua. E mai degrabă un alt fel de întrebare. Ceva de genul: tu mă întrebi dacă eu sunt cu voi sau împotriva voastră, dar de fapt, eu te întreb pe tine, ești tu cu mine? Eu sunt de fapt Căpetenia oștirii Domnului.
Mi se pare foarte interesantă schimbarea de perspectivă care i-o oferă Dumnezeu lui Iosua și asta ni se aplică și nouă, în viața de zi cu zi.
Avem și noi, ca Iosua, bătălii și lupte pe care trebuie să le ducem zilnic. Și ca și Iosua, probabil că ni se pare normal să Îl rugăm pe Dumnezeu să lupte de partea noastră. Și nu cred că e o dorință rea, dar din câte îmi dau acum seama, atitudinea ar trebui să fie alta.
Poate n-ar fi rău să începem cu ceva de genul: Doamne, care sunt planurile Tale pentru mine astăzi? Care sunt luptele în care vrei să mă implic, pentru gloria Ta?
De fapt, ce-i spune aici Dumnezeu lui Iosua e universal valabil. Noi suntem slujitorii Domnului și noi alegem să fim de partea Lui sau nu. Dacă citim mai departe în cartea Iosua, vedem cum de fapt, poporul Israel n-a contribuit cu nimic la dărâmarea zidurilor Ierihonului. Dumnezeu a avut grijă de asta, complet. Ei au trebuit doar să asculte și să facă exact ce le-a cerut El.
Cred că același mesaj e foarte relevant și astăzi pentru fiecare dintre noi. Cu toții știm care e cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem ca și creștini. Dumnezeu, L-a trimis pe Fiul lui, Isus Cristos, ca să salveze și să ofere mântuire în dar, oricărui om care va crede în numele Lui. Asta e de fapt, cea mai importantă bătălie care se dă acum în lume, și la asta ne cheamă pe toți Isus.
Cine e Căpetenia oștirii Domnului?
După ce Iosua a aflat că omul din fața lui e Căpetenia oștirii Domnului, se pleacă înaintea Lui cu fața la pământ și I se închină.
La o citire sumară, omul pare că ar fi un înger. Însă, sunt sigur că Iosua știa foarte bine că îi este interzis să se închine altcuiva în afara de Dumnezeu.
În cartea Apocalipsa, Ioan se aruncă la un moment dat în fața unui înger să i se închine, dar acesta nu-l lasă să facă asta!
Și m-am aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui dar el mi-a zis: „Ferește-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună slujitor cu tine și cu frații tăi, cari păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină-te! (Căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.”)
(Apocalipsa 19:10)
Se pare că omul în fața căruia s-a închinat Iosua a fost Isus (sau Iosua în ebraică) și s-a plecat în fața Lui recunoscându-i superioritatea și autoritatea.
La întrebarea lui Iosua despre ce mesaj vrea să-i transmită Dumnezeu, Căpetenia oștirii a răspuns:
Și Căpetenia oștirii Domnului a zis lui Iosua: „Scoate-ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care stai este sfânt.” Și Iosua a făcut așa.
(Iosua 5:15)
E interesant că ei se găseau fizic în țara Canaanului, un loc pe care Dumnezeu a ales să îl judece și Israel urma să fie instrumentul lui Dumnezeu pentru acest scop. Judecata lui Dumnezeu a venit împotriva locuitorilor țării care aveau o trăire plină de violență și imoralitate iar în închinarea la dumnezeii lor aduceau sacrificii umane. Și cu toate astea, Dumnezeu îi spune lui Iosua că acel loc, în Canaan, e sfânt. Din asta învățăm că sfințenia e dată de prezența lui Dumnezeu într-un loc, și acest lucru este foarte încurajator.
Chiar dacă la serviciu sau la școală, mediul care te înconjoară e unul care nu-i face cinste lui Dumnezeu, prin prezența Duhului Sfânt în tine, ca și copil al lui Dumnezeu, El sfințește locul unde ești.
De partea lui Dumnezeu
Iosua a înțeles că pentru a lupta de partea lui Dumnezeu, trebui să te smerești în fața Lui și să asculți tot ce Îți spune. Lecția pe care a învățat-o Iosua din această întâlnire cu Căpetenia oștirii Domnului a fost vitală pentru cucerirea Ierihonului.
La fel și pentru noi, în lucrarea Domnului e vital să Îi fim ascultători și să nu ne compromitem cu nimic. Dumnezeu e Conducătorul și el dă comenzile. El trasează sarcinile și definește standardele, nu noi, biserica sau societatea. Și ca și Samuel, să avem și noi aceeași atitudine:
Domnul a venit, S'a înfățișat și l-a chemat ca și în celelalte dăți: „Samuele, Samuele!” Și Samuel a răspuns: „Vorbește, căci robul Tău ascultă”.
(1 Samuel 3:10)