Căci mie nu mi-e rușine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a Iudeului, apoi a Grecului; deoarece în ea este descoperită o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu, prin credință și care duce la credință, după cum este scris: "Cel neprihănit va trăi prin credință.” (Romani capitolul 1 versetele 16,17)
Duhul Sfânt ne învață despre puterea Evangheliei care constă în revelarea darului neprihănirii prin credință.
Evanghelia este Vestea Bună că prin credința în Isus Hristos putem fi salvați de judecata viitoare care va veni din cauza păcatului. Isus Hristos a luat păcatele omenirii asupra Lui și a suferit moartea pe cruce, luând astfel pedeapsa noastră asupra Lui. Încrederea în Jertfa Lui pentru salvarea de păcate asigură darul neprihănirii fără de care nu putem să fim acceptați de Dumnezeu. Noi nu putem fi neprihăniți prin propriile puteri, dar prin credință, neprihănirea ni se dă fără plată. Nu doar suntem făcuți neprihăniți prin Jertfa lui Hristos, dar suntem eliberați din sclavia păcatului, suntem născuți din nou în spirit și omului nou i se dăruiește Duhul Sfânt ca să poată trăi după voia lui Dumnezeu.
Evanghelia este Vestea Bună că lumea această suferindă nu e ultima realitate ci ultima realitate este Împărăția lui Dumnezeu care este aici deja, în viețile tuturor care și-au pus încrederea în Dumnezeu.
Căci mie nu mi-e rușine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a Iudeului, apoi a Grecului;
Ce motive ar fi avut Pavel să îi fie rușine de Evanghelie? Să ne aducem aminte cine a fost Pavel și cine era audiența lui.
Înainte să creadă în Isus Hristos, Pavel era un înfocat persecutor al Bisericii. Biserica era persecutată tocmai din pricina Evangheliei prin care se susținea că Mesia așteptat de evrei a venit, împlinind Legea și Profețiile vechiului legământ. Mesia propovăduit de Biserică este Isus Hristos care a venit să sufere, să moară și să învieze din morți, aducând o dată pentru totdeauna Jertfa pentru păcat care ne pune, prin credință, într-o stare după voia lui Dumnezeu. A doua oară când va veni, Mesia își va stabili pentru un timp Împărăția pe pământ, va fi Regele regilor și Domnul domnilor tuturor oamenilor.
Ei bine evreii (în text cu titlul generic de Iudeu), din profețiile Vechiului Testament înțeleg că Mesia trebuie să împlinească doar a doua parte a Evangheliei propovăduite de urmașii lui Hristos, aceea în care El este Rege care își va stabili împărăția pe pământ. Ei nu înțeleg din Scripturile lor, deși este scris, că Mesia a trebuit să sufere, să moară și să învieze din morți.
Unul din motivele pentru care Pavel s-ar fi putut rușina de Evanghelie era faptul că el nu se alinia cu credința populară în Israel despre Mesia. Evreii tratează Evanghelia ca pe o învățătură falsă nu ca pe o împlinire a Scripturilor, Cuvântul scris al lui Dumnezeu. Doar întâlnirea supranaturală cu Isus Hristos înviat a putut să-l convingă pe Pavel de adevărul Evangheliei și din momentul din care a fost convins, a vorbit tuturor despre ea.
Un alt grup de oameni care îi persecuta pe urmașii lui Hristos au fost majoritatea celorlalți, ne-evreii (cu titlul generic de Grec) din Imperiul Roman. Religia acceptată în Imperiu era o credință politeistă în mai mulți dumnezei; urmașii lui Hristos, care credeau într-un singur Dumnezeu erau considerați de ceilalți ca fiind atei, păgâni. Pavel s-ar fi putut rușina și de aceștia în propovăduirea Evangheliei. Evanghelia era o învățătură neacceptată, chiar considerată ostilă altor credințe deoarece e foarte exclusivistă, ea propovăduind existența unei singure căi către Dumnezeu, aceea fiind Isus Hristos.
fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a Iudeului, apoi a Grecului;
Pavel a înțeles ce este în joc în ce privește Evanghelia. Este vorba despre eternitatea omului, fie el evreu sau ne-evreu, e o chestiune de viață și de moarte. Nu e timpul să fim intimidați de ostilitatea celorlalți, e timpul să le spunem tuturor că viața lor este în joc și nu e de glumit. Dumnezeu ne-a oferit o scăpare/salvare de la judecată și despărțire veșnică de El, prin Evanghelie aflăm care este ea.
deoarece în ea este descoperită o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu, prin credință
Puterea Evangheliei e în mesajul ei despre neprihănirea pe care ne-o dă Dumnezeu prin credința în Jertfa lui Hristos. Cei ce cred că Jertfa lui Hristos poate să îi purifice de păcate și se încred în Hristos pentru asta, sunt iertați. Catastiful cu păcate este anulat, omul primind neprihănire în loc de pedeapsă.
și care duce la credință, după cum este scris: "Cel neprihănit va trăi prin credință.”
Ce e credința care duce la credință? Credința de la început, în Isus Hristos dă naștere unei vieți de credință. Credința continuă în Dumnezeu de fapt ne va da viață spirituală, o viață conectată la Dumnezeu.
Ceea ce are loc, din punct de vedere spiritual când cineva crede în Isus Hristos e următorul lucru: omul vechi înrobit de păcat este dat la o parte, un om nou se naște prin puterea Duhului Sfânt. Acest om nou este neprihănit, purificat de păcat și ca să continue să rămână așa are nevoie de o continuă încredere în Jertfa purificatoare a lui Hristos (pentru că din cauza trupului neregenerat în care trăiește va mai greși) și în Duhul Sfânt care îl învață din Cuvânt și îi dă puterea să trăiască în neprihănire.